Capitolul 24: Amenințare din trecut

88 10 3
                                    

       — Și Nikolas? Felix? întreb eu uitându-mă de la o soră la alta.

       — Vrem să vorbim mai întâi cu tine, exclusiv, îmi răspunde Ayla.

      Se aud niște bubuituri de pe cealaltă parte. Unul dintre ei bate mult prea tare în ușă, iar dacă continuă așa o va dărâma. Tânăra cu părul de un albastru superb ripostează, punând mâna pe clanță, preschimbând-o într-o clipită în gheață, blocându-le intrarea. Aud voci de proteste, dar cei doi încetează după un timp.

       — Vor veni și ei îndată ce îți spunem ce am aflat. Nu dorim să te influențeze niciunul dintre ei, îmi explică Naomi.

După mai multe gesticulări, mă așez între pernele de pe jos care deși par un aranjament inconfortabil, îmi dovedesc contrariul imediat ce îmi împletesc picioarele și îmi îndrept spatele. Mi se oferă o ceașcă de ceai de către Ayla, în timp ce Naomi se așază lângă mine și își exprimă regretul în legătură cu decesul mamei. Cealaltă geamănă repetă gestul și le mulțumesc amândurora, apoi le rog să treacă la subiect. Nu e timp de pierdut.

        — L-am rugat pe Felix să te cheme aici, deoarece am aflat informații despre sora Joannei.

Joanna, prima persoană pe care am omorât-o. Țin minte de parcă s-a întâmplat ieri. În clipa în care viața s-a scurs din ea, admit că am fost ușurată, pentru că a existat mereu un risc pentru propria mea viața din clipa în care am pășit prin obligație în acea arenă. Pe moment, nici nu m-am gândit la familia ei, la cei care vor plânge pentru decesul ei, pentru că adevărul este: am trecut prin multe stări. Am fost nervoasă pe ea, pentru că m-a chemat, am fost furioasă pe mine fiindcă nu am reușit să o înving mai repede, am fost fericită că am ieșit din viață de acolo, mi-a fost milă de ea când am auzit aplauzele poporului. Ce s-a întâmplat în arenă a fost un lucru care în acele clipe și-a lăsat amprenta, dar abia după a început cu adevărat să mă marcheze.

           Numărul deceselor e mare în Valkrat, dar și mai mare în capitală. Am văzut o groază de cadavre și fiecare eveniment negru din viața mea m-a făcut mai puternică, așadar când pielea Joannei s-a întunecat, dându-mi de înțeles că a murit, nu am plâns, nu am țipat, dar am ajuns să am o altă perspectivă asupra vieții și a faptului că se poate termina oricând.

Nu pot să spun că am fost surprinsă de culoarea sângelui sau de durerile mele atunci când mă luptam cu ea. Totuși, ar fi trebuit să anticipez posibilitatea ca Joanna să aibă o familie, cineva care o iubește. A fost o greșeală să uit de acest aspect, iar prețul a fost mult prea costisitor. Aș da orice pentru a mă întoarce în timp să îmi salvez mama de sora Joannei, dar acum e prea târziu.

          — O cheamă Izetta și din câte am aflat noi, era foarte atașata de sora ei mai mare, acesta fiind și motivul ultimului atac împotriva ta, introduce Naomi liniștită subiectul.

— Recunosc, am fost luată prin surprindere de această mișcare, zic înainte de a lua o gură din ceaiul fierbinte.

— Realitatea este că Izetta vine după tine cu tot ce are. Cel care te-a atacat a fost unul dintre mercenarii cumpărați de ea, continuă Ayla, în timp ce se așază pe perna multicoloră.

— Înseamnă că alții vor urma, spun dându-mi seama că problema mea tocmai a luat proporții.

Gemenele dau din cap în semn de aprobare.

— Totuși, Felix nu știe deja informațiile acestea? Prințul nu ar trebui să le știe și el? Iar Xavier unde e? El fusese cel ce îmi lăsase un bilet, spun dând drumul unei avalanșe de curiozități.

          — Felix știe de Izetta, într-adevăr, dar am vrut să discutăm doar cu tine, fiindcă el are niște păreri bine formate, și știi prea bine că e de neînduplecat, îmi răspunde geamănă cu părul de un albastru care îți fură toată atenția.

          — Cât despre Nikolas, da, va trebui și el să știe, pentru că într-o bună zi va fi rege, iar dilema prin care treci acum cu siguranță va fi un exercițiu excelent, îmi spune Naomi, care este cu gândul la viitor din câte se pare.

          — Iar despre Xavier îți pot spune doar ce știu, mișună pe undeva prin palat, cu cine știe ce misiune, mă calmează Ayla.

         Știu că gardianul este ocupat cu treaba sa, însă mi-ar fi plăcut să fie aici, pentru că de când sunt la palat, s-a comportat adecvat cu mine, a fost un prieten de nădejde.

         — Bănuiesc că e timpul să îi chemăm, nu? întreb făcând în semn către ușa închisă.

         Ayla zâmbește și se ridică în picioare. Pune mâna pe clanță, iar gheața revine la starea lichidă imediat sub atingerea ei. Tânăra își îndepărtează mâna de mânerul metalic aurit, iar apa o urmează. Geamănă își închide pumnul, iar când îl deschide, apa e de mult dispărută.

          Odată ce Nikolas și Felix intră în cameră, cei doi se uită urât la sora care le-a blocat intrarea, în timp ce ea râde copios pe seama lor.

          Între timp, roșcata se apropie de șemineu și îngenuchează. Naomi pune mâna pe lemn, iar în câteva clipe acesta începe să producă un foc ce crește în văzul ochilor mei. Când se întoarce cu fața la noi, văzând câteva fețe întrebătoare, mărturisește:

          — Mă concentrez mai bine când aud sunetul flăcărilor.

          — În momentul de față avem nevoie de toate trucurile posibile, fiindcă trebuie neaparat să găsim o soluție, spune prompt magicianul.

          — De ce vorbești la plural? Eu am intrat în încurcătura aceasta, eu ar trebui să o rezolv, zic uitându-mă la fiecare dintre cei prezenți în cameră.

          — Thea, mai ții minte când îți spuneam cât de puternică ești? Nu îmi iau înapoi vorbele, dar vreau să subliniez și faptul că ești om. Oamenii fac greșeli, intervine prințul. Oamenii nu sunt perfecți. Dacă ți se oferă ajutor, de ce să nu îl accepți?

          — Nu vreau să vă expun pericolului care va ajunge aici odată ce Izetta își va face apariția la porțile palatului.

          Odată ce cuvintele sunt zise, îmi dau seama de un fapt trist. Toți din această încăpere sunt deja expuși: gemenele din secunda în care mi-au observat starea gravă la balul în cinstea aniversării moștenitorului, apoi Xavier, din momentul în care m-a dus de la palat, în timpul tentativei de asasinat, după aceea Felix, din clipa în care m-a luat sub protecția sa și m-a îngrijit după evenimentul care a dus la otrăvirea mea, iar în final, prințul Nikolas, care de când m-a găsit în Pădurea Sângeroasă tot ce și-a dorit e ca eu să fiu în siguranță. Sunt toți implicați, iar acest lucru înseamnă că Izetta îi va omorî pe fiecare dintre ei pentru a ajunge la mine. Nu pot permite așa ceva.

N/A: Bună, tuturor! Pentru cei interesați, vă anunț că am adăugat în capitolul „Distribuția" și pe Izetta, noul personaj, dar și pe sora ei, Joanna, pe care ați cunoscut-o în primul capitol. Sper că sunteți toți sănătoși. Vă aștept în comentarii!

ScânteiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum