Scântei

Capitolul 16: Reuniune de familie

Chiar dacă corpul meu nu se poate mișca, și este pradă oboselii, lipsa de energie nu afectează deloc mintea mea, care zburdă voioasă de colo, colo. Cumva, acest fapt mă torturează, încât nu pot face nimic ca să mă scot din această stare. Însă, măcar pot auzi spusele celorlalți.

— Thea! mă strigă toți trei.

Aș vrea să mă ridic, să le spun că sunt bine, iar totul se va termina așa cum am vrea noi, dar din păcate nu pot.

— Ce ne facem? îl întreabă Xavier pe Felix.

       — O scoatem noi la capăt cumva, spune o voce feminină.

       — Ayla? întreabă Nikolas cu căldură.

       Aud niște foșnete care mă fac să cred că cei doi se îmbrățisează. Cei trei mai bine spus, deoarece cu siguranță Naomi este prezentă.

       — Avem vești de la palat, spune roșcata, confirmându-mi teoria prin care și ea este aici cu noi, teafără. Dacă nu ne grăbim, toată aceasta nebunie s-ar putea să fie aruncată pe umerii lui Thea. 

        — Cu ce avem de a face mai exact aici? întreabă geamănă cu părul albastru mătăsos.

        — Practic, Thea s-a sacrificat pentru mine. Eu, am băut din apa râului, deși m-a sfătuit să nu.

        Felix probabil i-a aruncat o căutare urâta, căci Nikolas a adăugat:

        — Trebuie să mă înțelegeți. Resursele noastre ajunseseră la zero. Am încercat cât de mult posibil să stau departe de râu, dar în final am căzut în pragul tentației.

       — E tardiv acum, zice Felix pe un ton indescifrabil.

Nu reușesc să îmi dau seama dacă e compătimitor sau furios.

       — Astfel, am ajuns ca fizic să fiu complet doborât, așa că ea și-a dat toată energia ei, pentru că după ce Xavier a vindecat problemele majore, eram de-a dreptul istovit, și-a continuat prințul ideea.

         Surorile stau și se gândesc pentru câteva clipe, iar apoi Naomi comunică decizia grupului:

— Mergem direct la castel. Acolo o vom putea lecui mai bine decât aici, și, în plus, este necesar să vă întoarceți. Regele și regina sunt la palat deja, de câteva zile.

        Lui Nikolas îmi închipui că i-a picat fața. Are multe probleme de rezolvat când va ajunge la castel, și nu cred că știe rezolvarea la vreuna dintre ele, cel puțin pentru moment. Lucrurile se vor așeza toate de la sine odată ce se va obișnui cu rolul său de conducător. Totuși, îi e greu să accepte faptul că are atâta putere, că are un regat întreg la mâna sa, dar acesta e adevărul.

        — Nu e timp de pierdut, băieți, adaugă Ayla.

        Pe fundal aud tot felul de zgomote care îmi indică faptul că toată lumea s-a urcat pe câte un cal: Nikolas pe unul dintre caii palatului, Felix și Xavier probabil au urcat pe Iute, acesta fiind armăsarul cu care au venit până la pârâu, iar gemenele bănuiesc că s-au suit pe Repede, calul cu care eu am cutreierat Pădurea Sângeroasă.

Simt cum cineva mă ridică și mă pune pe unul dintre caii. După miros, aș zice că e Felix, acesta având o ușoară tentă de scorțișoară, deoarece a folosit scoarța aromatică mai devreme pentru prepararea conținutului din sticluțe. Scorțișoara este un element cheie pe care oricine ar trebui să îl aibe la îndemână, având o mulțime de proprietăți.

— O pun pe calul tău doar pentru că Xavier e fragil la momentul actual din cauza rolului pe care l-a jucat în transferul de energie, așa că nu te umfla în pene, îi spune cu o sinceritate brută brunetul.

— Thea este în mâini bune cu mine, răspunde prințul, și parcă îl văd cum zâmbește. Nu te îngrijora, Felix.

— Pentru liniștea mea și siguranța lui Thea, vom merge astfel: eu și Xavier vom fi ultimii, pentru a vă păzi pe toți restul, în mijloc veți fi tu și Thea, adică cât mai departe de pericolul iminent, iar gemenele vor fi primele protejându-ne în cazul unui atac frontal neașteptat.

— Ai stofă de strateg, spune gânditor Nikolas.

— Dacă te gândești să îmi oferi un post la castel, cred că voi refuza politicos, răspunde magicianul urcându-se pe Iute.

— Aceasta este decizia ta în prezent, dar viitorul aduce inevitabilul, Felix, zice Naomi, care îi sublinează faptul că oferta este una rezonabilă și că ar trebui să o chibzuiască mai îndeaproape.

Discuția se termină cu Ayla care pornește în galop cu calul, rugându-se de acesta să meargă și mai repede decât o făcea. Știu că se grăbește, știu că e situația la palat s-a înrăutățit. Însă, nu știu exact care e gravitatea situației. Aș fi întrebat mai multe despre Achenoții de la castel, dar în starea actuală tot ce pot să fac este să mă concentrez pe simțurile mele pentru mai multe indicii legate de ce se întâmplă.

        Realizez că eu stau în fața lui Nikolas, întrucât respirația sa călduță îmi gâdila ceafa, iar una dintre mâinile sale mă ține de talie, pentru a nu cădea, în timp ce cealaltă manevrează funiile calului.

        — Îmi pare rău, ai ajuns așa din vina mea, îmi murmură prințul în părul lăsat pe spate.

       Nu vreau să se simtă vinovat. A fost alegerea mea și trebuie să accept consecințele.

       Eu pierd noțiunea timpului, însă sper că ajungem în cel mai scurt timp cu putință. La un moment dat, dorințele în sfârșit îmi sunt ascultate când Xavier spune:

       — Stați, nu putem să intrăm toți în același timp.

       Aparent, am ajuns.

       — Ai dreptate, îl aprobă Felix. Intră mai întâi el cu Thea, iar mai încolo se duc și gemenele. Tu stai aici cu mine până îți revii.

                                           ***

        Am fost întinsă pe un pat pufos, cu Naomi și Ayla pe o parte și de alta a acestuia. Farmece antice au fost făcute, prin combinarea apei și a focului. Este o mișcare utilă în cazul acesta, oferind o energie deosebită prin faptul că este compusă din două elemente diametral opuse. Această manevră este rar folosită, fiindcă nu oricine știe cum să facă corect vraja. Cu toate acestea, Felix pare a fi atotștiutor în acest domeniu, fiindcă le-a dat fetelor rețeta, înainte ca aceasta să intre în grandiosul castel.

Un gardian anunță faptul că prințul dorește să intre. Surorile Oxel bineînțeles că i-au permis, dar i-au spus că mai durează până mă voi trezi. Gemenele ies din încăpere și mă lasă singură cu moștenitorul Valkratului.

Nikolas vine lângă mine și se așază pe marginea patului, îmi ia mâna și mi-o săruta gingaș:

— Thea, o să mă revanșez. O să rezolv totul. Îți promit.