RĂPITORUL MEU(terminata)

Prietenia cu Dylan

Perspectivă Nina

Este ora 9 dimineața, nu prea am putut dormi toata noaptea, sunt trează de la 7 . Am primit un telefon de la spital ca la 10:15 sa vin sa il iau pe Dylan de acolo. Incep sa ma pregătesc.

Peste 30 de minute

Sunt gata ,acum merg la mașină, acolo il observ pe bărbatul de ieri vorbind cu Tim, merg la Tim si il salut.

-Hei! Il salut zambindu-i

-Salut! Imi întoarce gestul. Urcă, o sa te duc eu.

Fac întocmai cum mi-a zis ,ma asez in dreapta lui si il astept,nu trece mult timp ca apare si in mașină.

-Cum mai esti? Ma întreabă Tim

- Nu stiu.. azi nu prea am dormit..m-am gândit numai la Dylan..

-Scompo nu trebuie să te consumi, Dylan e un bărbat puternic

-Mulțumesc Tim.. dar spune-mi, Dylan mereu conduce cu viteza?

- Sa spunem, el iubeste adrenalina.

-De ce? Se poate răni!

-E un joc periculos, nu esti pregătită să aflii tot.

-Joc periculos? Dylan mi-a povestit despre toate lucrurile pe care le face!

- Dylan mereu a fost un nenorocit crud. Dacă e indragostit de tine nu inseamna ca nu mai e.

- Dar el se comporta atât de drăguț cu mine

-Pustoaico, Dylan se poartă doar cu cei apropiați "draguț". Cu ceilalți ei bine , putem spune că e Diavolul in persoană.

- Imi ascunde multe lucruri?

-Putem zice si asa, dar te asigur, e pentru a te proteja.

Amândoi am tacut . Dylan imi ascunde lucruri? Sunt iubita lui pentru numele lui Dumnezeu! Dar daca Tim are dreptate, si Dylan doar ma protejează? Dylan mi-a povestit despre toate inegalitățile făcute de el, ce mai face Inafara de asta? Atâtea întrebări Nina..

Perspectivă  Tim

Acum sunt in drum spre spital prietenul meu Dylan va fi externat. Chiar dacă acum in fața Ninei  par un bărbat puternic si chiar daca am incurajat-o, pot sa spun ca si eu mi-am facut multe griji pentru Dylan. Acum poate ca va întrebări cum m-am cunoscut cu el, deci sa începem

Acum 12 ani eu eram doar un copil. Locuiam într-un sat de la marginea pădurii împreună cu familia mea. Mama mea era o femeie cu par roșcat și ochi căprui ,lucra ca brutareasa la singura patiserie din sat , tatăl meu era un bărbat inalt si brunet, el lucra ca inginer.
Într-o zi primarul satului a început să ne amenințe zicandu-ne ca dacă nu il vom sluji ne va ucide pe toti. Toti oamenii satului sau revoltat si asa a inceput o adevărată luptă. Primarul fiind viclean pe timp de noapte a incendiat 7 case printre care și a mea. Nu mai aveam nimic. Singura cale era sa mergem in oras sa cersim. Cand am ajuns in oras am inceput sa cerșesc împreună cu familia mea, am ajuns la un băiat, Dylan. M-a intrebat cum am ajuns in starea asta, eu povestindu-i tot. M-a luat la el in casa împreună cu mama si tata, ne-a dat bani si m-a facut angajatul sau, de atunci suntem cei mai buni prieteni,chiar frați.