În ploaie lacrimile nu se văd,
În infern inima nu se aude,
În mijlocul furtuni tremurul îți piere,
Dar în viața toate sunt văzute
Și folosite ca arme in potriva ta
Căci pe la spate te vorbește
Cine nu te-ai aștepta.
Defectele sunt chei folosite
În potriva ta,
Atribuite pentru a te
Demoraliza,
A te deruta și dărâma
A te face apa și a te îneca
În propria existență
Călcând pe mândria ta.
Șarpele nu are solzi și nici coadă
Are limba despicata
Și colți plini cu otravă,
E șiret și crud in toate
Nu îi pasă că ești pe linie de moarte.
Limba ce in două i se desparte
Te învârte și te face să îl crezi
Orice ar zice
Iar veninul ce îl poartă
Te înhață lipsind de vlagă
Și te învârte într-un carusel de emoție
Alungănd-u-te în brațele
Viperei ce îți suge tot sorți.
Solzi cleioși prin care curge
Șiroiul de venin din sânge
E ascuns de masca vieți
Ce îi transformat în prinț
De și e demonul cu colți.
Lumea mare e o junglă
Plină de animale
Ascunse sub o mască
Supusă,
Supusă schimbări
Pentru a conduce
Făcând-ui pe restul sa cadă
În plasă ca o masă de sânge
Jur de jur sunt șerpi
Și fără frică atacă
Smulg și iau viața din tot
Fara teamă.
05.10.2020
CITEȘTI
Tot ce zace
PoetryCarte de poezii. Poezii create de mintea mea anormală și ciudată pe care nu am avut curaj să le exprim și arăt în fața lumi. Poezii vechi ce s-au prăfuit așteptând în caietele uitate prin pod, prin ciorne pătate de trecerea anilor, pe la sfârșit...
