Aș lupta.
Dar pentru ce?
Pentru un vis care și așa va muri?
Pentru dorințele pe care deși le sfârșesc,
Tot se vor înmulți?
Pentru a avea ceva al meu care într-o zi va dispărea?
Pentru a crea ceva ce va fi distrus de războaiele altora?
Pentru ce să lupt?
Pentru vise în anduranță?
Pentru eșecuri și greșeli?
Pentru oameni ce vor pleca și singură mă vor lăsa?
Pentru haosul ce mă înconjoară?
Nu mă lasă, mă disperă, mă omoară,
Îmi ia energia de parcă ar fi a sa,
Un haos creat de mine cu bună știință,
Un infern existent până dincolo de ființă.
Pentru ce să lupt?
Pentru sufletul meu ce se îneacă în abis?
Se sufocă și moare zi de zi,
Se lasă purtat de valuri
Spre a nu mai fi.
Pentru ce să lupt?
Pentru o zi de mâine care nu știu cum va fi?
Pentru un trecut pe care l-aș bagă în sicriu?
Pentru mine cea de acum căreia îi e lene să se scoale până și din pat?
Pentru masca pe care o arăt lumi spunând că sunt bine deși sufletul arde în mine?
Pentru ce să lupt?
10.11.2020
CITEȘTI
Tot ce zace
PoetryCarte de poezii. Poezii create de mintea mea anormală și ciudată pe care nu am avut curaj să le exprim și arăt în fața lumi. Poezii vechi ce s-au prăfuit așteptând în caietele uitate prin pod, prin ciorne pătate de trecerea anilor, pe la sfârșit...
