Fiori în vânt
Ce îngheață acest pământ,
Glasul amorțit
În mreja furtuni iar s-a rupt,
Priviri de gheață
Ce îți ia și suflul fără viață,
Degerări carnale
Ce și oasele le rup, lăsând urlete de jale.
Și toate astea le văd,
În a ta privire,
Rece, crudă, fără milă
Și lipsită de iubire.
E rece,
Mai rece ca
Rece de decembrie.
E rece și aspră ca viscolul
Ce aduce gerul,
E rece și profundă
Ca o gheară ce îți sfâșie inima ca o pumă,
E rece și nebună
Făcândumă să mă simt coruptă,
E rece și dură
Toată lumea fiind absurdă.
E rece,
Mai rece ca
Rece de decembrie.
Dureri nespuse
Urlate de glasurile mute,
Puterea minți ce o fură
Mă simt proastă și nebună.
Totul din pricină
Priviri tale reci,
Ce mă îngheață.
Între mine și lume bariera iar a pus,
Mă separă și scufundă
În oceanul rece ce mă sufocă
Lăsâmd-u-mă să cad molcomă.
E rece,
Mai rece ca
Rece de decembrie.
21.12.2020
CITEȘTI
Tot ce zace
PoetryCarte de poezii. Poezii create de mintea mea anormală și ciudată pe care nu am avut curaj să le exprim și arăt în fața lumi. Poezii vechi ce s-au prăfuit așteptând în caietele uitate prin pod, prin ciorne pătate de trecerea anilor, pe la sfârșit...
