Mai părăsit și tu dragă lună
De pe cer ai dispărut,
Mai lăsat singură, nebună,
Privind stelele ce nu mă ascult.
Ai plecat, ascunsă,
Și de mine ai fugit,
Simt că te-ai săturat să îți vorbesc
Iar tu să nu zici nimic.
Mi-ai fost călăuza nopți
Și astrul tămăduitor,
Mi-ai fost sfătuitorul ce mă ascultă
Când îmi spun poveștile ce mă dor.
Prietena mea dragă
Al naibii de frumoasă,
Mă uitam la tine și te invidiam,
Vroiam sa fiu și eu o stea
Să strălucesc alaturi de domnia ta.
Nopți la randul te pri-veam
Și împreună povesteam,
Mai mult eu,
Tu doar ascultai,
Dar erau clipe când doar ne pri-veam
Și tăcerea domina
Iar atunci parcă îmi vorbeai.
Chip de înger ce luminează
Dă culoare abisului nocturn,
Ambigu și serafic
Așa cum n-ai crezut,
Totul e fantastic,
Tu faci sa fie cea ce nu a fost făcut.
04.11.2020
CITEȘTI
Tot ce zace
PoetryCarte de poezii. Poezii create de mintea mea anormală și ciudată pe care nu am avut curaj să le exprim și arăt în fața lumi. Poezii vechi ce s-au prăfuit așteptând în caietele uitate prin pod, prin ciorne pătate de trecerea anilor, pe la sfârșit...
