Iarna

22 3 0
                                    

Ger de provină
Vine fără vină,
Îmi îngheață și oasele
Îmi digeră coapsele,
Îmi ia suflări curate
Și le transforma în respirați înghețate,
Îmi ia și glasul de amar
Transformând-ul în ceva rar.

Fiori de gheață
Străbat zări îndepărtate
Scufundând tăcerea toată
În iluzia ale minți
Și trupuri înghețate.

Flori pure cobor din ceruri fara nume,
Ca fluturi plutesc
Și pe pământ se prăpădesc.
Se nasc și mor
Fără ca cineva să știe.
Mormântul le e cușca
Și capcana ce îi cheamă
Cum își cheamă copilul pe a sa mamă.

Alb lipsit de viață
Alb ca o cușcă de ghiață
Alb ce așteaptă culoare
Alb ce e lipsit de poluare.

Efemer dar trecător
Temporar dar permanent
Iluzie vi ce zbor
Și îngheță prins de dor.

Călăuză bipolară
Ce conduce spre un nou an de povară,
Drum înfipt în piatră
Ce nu există dar se află,
Zeiță pură de aduci schimbare
Și ei vieți lipsită de valoare,
Noapte în disperare
Ce arunci cu cuțite spre sufletele ce îți ies în zare.

30.10.2020

Tot ce zaceUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum