(emoji) inktober 2020 ✔

19. 🌙🦉☕

va fi faptul ca:
se uitau la luna
si simteau ca nu le judeca daca erau impreuna.
se tineau de maini pe campuri deschise,
iar bell ii spunea despre cum a innebunit candva:
ii atingea obrazul moale
si ii multumea ei si cerului si cui ar fi vrut sa o asculte ca nu s-au intalnit atunci.

a inceput prin faptul ca:
nasturel se simtea asa de singura ca putea
fi considerata o bufnita, singura printre oameni si corpuri, singura intr-o lume pe care nu o cunostea;
iar sunetele pe care le facea erau doar vant ce iti sufla in urechi si pe care il uitai odata ce trecea de tine.

a fost faptul ca:
arabella a planuit sa se intalneasca cu nasturel mult,
avand castigat timp de sute de ani abilitatea de a privi oameni in mod invizibil;
era usor ca de la astria sa ajunga la rin, la camin, la nasturel,
sa ajunga cu o cafea in plus cand amelia nu era acasa si nasturel se intampla sa treaca pe acolo, dorind a fi invizibila pentru oricine altcineva, dar nu si pentru ea.

nasturel stia ca:
o cunostea pe fata cu zambetul mic si parul roscat de undeva;
ar fi jurat ca o vedea cu o rochie albastra, cum plutea,
intr-un castel pe care l-a lasat in urma, intr-o alta poveste..
ar fi fost asa ciudat sa o intrebe?

bell stia ca:
atunci cand i-a aratat luna pentru prima data de la apartamentul ei,
cand i-a luat mana si i-a spus ca uneori credea ca ii e cea mai buna prietena, desi departe,
cand nasturel i-a zambit fara sa se uite la ea, luand o gura de cafea, si i-a raspuns ca o puteau imparti,
ca niciodata la ea nu va renunta.

amandoua au aflat ca:
le-a fost menit sa fie impreuna, scris in stelele pe care le admirau si intunericul in care traiau;
o zana si un vampir, ce peste lumi s-au intalnit,
ce ani asteptat-au pana s-au apropiat,
dar niciun moment nu a fost unul ratat, pentru ca intr-un final, prin iubire, au castigat.