(emoji) inktober 2020 ✔

25. 🌧️🐙🍷

Eliza a decis sa mearga in acea tabara la mare, in ciuda sfaturilor pe care i le-am dat in. Continuu. Sa nu o faca. Pur si simplu si-a facut bagajul si i-a zis tatalui ei ca va pleca doua saptamani intr-o tabara, iar el a fost asa de usurat sa o vada plecand incat a acceptat imediat.

Ar putea fi trist ca parintii Elizei o urau asa de mult incat faceau treaba mea de a o distruge incet extrem de usoara, insa... imi faceau treaba usoara. Daca ar fi sa o compatimesti pe Eliza, ai de unde alege: de la personalitatea ei slaba, pana la corpul mult prea rotund, la faptul ca plangea constant. Sincer ar trebui sa imi multumeasca pentru interesul de care dau dovada in a ii face pe oameni sa nu o placa. Macar sunt motive reale.

Nu am mai fost la mare de cand sora Elizei a murit. A fost un incident tragic; Eliza, in varsta de 14 ani, vazandu-si sora cu doi ani mai mare sugrumata de niste valuri ce nu fusesera acolo cu un minut inainte. Si cu mine fiind acolo pentru ea, cand ea nu putea sa se miste, prinsa de aceasi vraja. Am continuat sa fiu acolo de atunci, pentru ea cand nu ma asculta, cu ea cand o face...

Desigur, uneori controlul meu asupra ei scapa, ca atunci cand a conceput planul de a merge in tabara aia. Plajele nu ma fac sa ma simt in largul meu. Ha, v-ati prins, larg? Greu public. In plus, Eliza va merge acolo cu... Ugh. Cu asa-zisa ei iubita. Ce mi-ar placea doar sa imi pun mainile in jurul gatului ei albicios si sa strang pana se face rosu, mov, albastru... pana nu mai ramane nimic din el.

Asta nu se poate intampla aici, insa. Nu la mare. Eliza nu mai gandeste, si ma asculta acum. Hei, Eliza! Hei. Hei. Hei. Hei. Hei. Hhhhei.

"Hei." sopteste ea inapoi, iar presupusa ei iubita se uita la ea, intreband-o daca a zis ceva. Eliza rade. Ce ras tampit. Iti place sa faci pe proasta sau chiar esti? Ii spune ca nu s-a intamplat nimic, iar eu o fac sa se loveasca cu pumnul in genunchi.

O sa fie o saptamana lunga.

***

Ploua cand au ajuns la plaja, ceea ce scose multe strigate de protest din partea celorlalti adolescenti. Eliza era insa fericita; avea cu ea caietul de notite la care lucrase meticulos in ultimele luni, si avea sa faca totul sa iasa perfect.

Iubita ei o privi peste capul unei fete cu parul negru. Era foarte inalta, extrem de usor de reperat intr-o multime. Asta poate fi in dezavantajul Elizei, daca nu ar fi luat in considerare acest inconvenient in planurile sale detaliate.

O simti pe Fiona cum revine in mintea ei, si inchise cu un pocnet caietul, indesandu-l in ghiozdan. Isi sterse orice gand avea legat de el, si lasa cuvintele uracioase ale Fionei inapoi in mintea sa. Era o rutina acum, si aproape ca nu o deranja in timp ce o lua de mana pe iubita ei si mergeau impreuna spre hotel.

***

Hera a fost vecina Elizei cand erau copii, dar eu nu am fost acolo atunci, pentru a opri iedera otravitoare inainte sa se catere in jurul prietenei mele. Ha. Prietena. Eliza se preface ca ma ignora, dar stiu ca atunci cand ma refer la ea ma uraste mai mult ca niciodata. 

Din fericire, Eliza s-a mutat in Brasov si a trait o viata relativ buna, cat de buna ar putea fi cu o mama vitrega abuziva si un tata alcoolic. Sora ei fusese acolo sa o protejeze pana.. ei bine. Pana cand am venit eu aici. Hera a stat lipita de Eliza in ciuda protestelor mele pentru majoritatea anului asta, si candva cand eu nu eram acolo Eliza i-a spus de mine.

Tin minte discutia, din amintirile Elizei. Hera incepuse sa planga in timp ce Eliza, cu vocea tremuranda, ii explica despre influenta mea. Asta e cuvantul pe care l-a folosit. Influenta. De parca in momentul asta nu am fi asa de interconectate incat suntem una. Da, Eliza. Una. Nu te mai incrunta, o sa iti iasa riduri.

Astfel, cu micuta mea abatere, Hera a intrat pe nesimtite in viata Elizei asa cum nu a mai intrat nimeni pana atunci. A ramas acolo cand am facut-o pe Eliza sa aiba o criza de plans in mijlocul restaurantului la aniversarea lor de o luna; a tinut-o de maini cand incercam sa o faca sa o loveasca pana ii umplea pielea aia frumoasa si palida a ei de vanatai; ba chiar a luat-o in brate cand ii tipam cele mai urate vorbe pe care le puteam compune cu vocea Elizei. O urticarie. Asta era, o iedera era prea frumoasa pentru ea.