Bi curious|| Jikook

Capitolul 25

Îi fusese dor, atât de dor să simtă  buzele lui catifelate și pufoase, atât de dor de mâinile lui care îi atingeau provocator corpul, de energia senzuală pe care o emana, de senzațiile pe care i le stârnea.

Jimin devenise drogul lui și nimic nu îl făcea să se simtă mai viu decât el.
Încă avea imprimată în minte, în trup prima lor noapte împreună și acea amintire i-a fost refugiu și teroare în zilele în care au stat separați.
Își găsea alinare în amintirea săruturilor și atingerilor lui și aceleași amintiri care se derulau în continuu în gândurile lui ajungeau să-i îmbolnăvească mintea pentru că se gândea că totul se terminase. Furia pe care o simțise cu o seară în urmă când l-a văzut pe Jimin cu altcineva i-a devorat sufletul. Niciodată nu mai simțise dorința aceea extrema de a vrea să facă rău cuiva dar atunci cu greu s-a abținut să nu-i facă rău băiatului care stătea agățat de gâtul lui Jimin.
Doar simplul gând la ce a urmat după îi făcea mintea să fie cuprinsă de o negură deasă. Nu, nu trebuia să se mai gândească la asta. Nu era corect... și el o făcuse... Și el se culcase cu altcineva la fel cum o făcuse și Jimin... Nu era corect să continue să se gândească la asta.

-E totul în regulă? Te simți bine, întrebă Jimin ridicându-și privirea spre el și Jungkook icnește ușor când simte că buzele lui Jimin îi părăsesc gâtul.

Îl privește și îi atinge ușor buzele cu degetele sale, simțind cum până și buricele degetelor îl frig când simt contactul fin cu buzele lui moi.

Apoi ușor își trage mâna, înlocuind atingerea degetelor sale cu atingerea buzelor.

Adora să îl sărute, să îl simtă, să îl guste.
A continuat să îl sărute delicat și atent, simțind cum se calmează din nou sub atingerea lui.
Toate gândurile care cutreierau nebune prin mintea lui îl făcuseră să devină încordat, dar Jimin reușise să îl ajute din nou, Jimin îi spulberase din nou gândurile, rațiunea, totul.

Când el apărea, totul în jur dispărea și deși iubea efectul pe care Jimin îl avea asupra lui, totodată îl și speria. Cu atât mai mult cu cât de fiecare dată când era departe, tânjea după el...
Nu era normal ce simțea dar nici că-i mai păsa de normalitate în acel moment.

Mâinile lui Jimin îi atingeau tacticos și cuprinzător spatele iar mâinile lui Jungkook coborâseră din ce în ce mai jos, până ajunseseră la fundul său pe care nu s-a sfiit să îl strângă încet, provocându-l pe blond să geamă ușor în gura lui.

Apoi Jimin s-a lăsat moale în brațele lui și simplul gest l-a incitat instant.
Poate părea banal dar erau puține momentele în care blondul devenea maleabil în brațele sale. De obicei, în interacțiunile lor sexuale de până acum, Jimin mereu prelua inițiativa și conducea iar Jungkook adora asta. Iubea să-l vadă pe Jimin dominând, îl făcea să se simtă puțin intimidat și asta făcea parte din farmecul aparte pe care blondul îl avea.
Însă pe de altă parte, nimic nu se compara cu Jimin cel vulnerabil, receptiv și maleabil iar aceasta stare îl făcea pe Jungkook să simtă cum pulsul îi crește si cum inima îi bate mai tare.
Slăbiciunea lui clar era Jimin din această stare.

I-a mângâiat ușor spatele și a continuat sa-l sărute și să-l tragă mai mult în spre el.
La dracu, nici măcar nu știa ce simte dar ar fi vrut în acel moment să îl integreze în el dacă ar fi putut.

Din nou pierduse controlul dar acum nici măcar nu îl mai mira. Era obișnuit să-și piardă controlul și rațiunea când era cu Jimin.
Mâinile i-au coborât încet spre coapsele sale și l-a luat în brațe, făcându-l pe blond să-i înconjoare talia cu picioarele sale.
A continuat să-l sărute, coborând ușor cu buzele pe bărbia sa, apoi pe mandibulă și apoi suav pe gât.