𝙛𝙧𝙖𝙩𝙞𝙞 𝙥𝙞𝙚𝙧𝙙𝙪𝙩𝙞||𝙥𝙚𝙩𝙧𝙚 𝙨𝙩𝙚𝙛𝙖𝙣🥶

𝘾𝙖𝙥𝙞𝙩𝙤𝙡𝙪𝙡 3

     "Perspective familia Iuliei"
Mi-a zis Iulia că vine acasă cu niște prietenii așa că am tot stat pe la bucătărie să aud dacă intră:
- Draga mea, au ajuns!spune soțul meu și îmi arată o mașină albastră.
   Ies la ușă și îi întâmpin pe copii, prima care a ieșit din mașină a fost fetița mea și Denisa, după Sebi:
- Bună ziua!spune Sebi și mă îmbrățișează.
- Bună, Sebi!Mă bucur să te revăd!spun și îi răspunde la îmbrățișare.
   S-a dus să dea mâna și cu soțul meu și de la volan a coborât un băiat cu multe tatuaje, pare cam periculos:
- Bună ziua!Eu sunt Andrei Manolache sau Mgk, mă bucur să vă cunosc!spune și îmi întinde mâna, eram destul de sceptică în privința lui.
- Bună! Încântată și eu!spun și strâng mâna din fața mea.
    Ultimul care s-a dat jos din mașină m-a făcut să tresar și să mă albesc la față era fix băiatul din poza asistenței maternale, nu puteam să fac nimic eram șocată, oare Iulia știe?🤔
- Mami, ești bine?spune Iulia și se îndreaptă spre mine cu pas grăbit.
- Da, scumpa mea vârsta își spune cuvântul....îi zic destul de calm să nu se îngrijoreze și mai mult.
- Bună ziua!Eu sunt Petre Ștefan, încântat să vă cunosc!spune el și îmi oferă o îmbrățișare destul de caldă.
- Bună, dragule!Și eu sunt încântată să te cunosc!spune și îi răspund la îmbrățișare.
   Avea un comportament asemănător Iuliei, oare are și el pe gât o măslină, Iulia s-a născut cu semnul ăla pe gât și l-am descoperit destul de târziu la el nici nu am cum să mă uit că o să par ciudată și Iulia, sigur o să îmi tragă o privire din aia "Mami, te rog"😴