𝙛𝙧𝙖𝙩𝙞𝙞 𝙥𝙞𝙚𝙧𝙙𝙪𝙩𝙞||𝙥𝙚𝙩𝙧𝙚 𝙨𝙩𝙚𝙛𝙖𝙣🥶

𝘾𝙖𝙥𝙞𝙩𝙤𝙡𝙪𝙡 4

     "Perspective Iulia"
Mama, ne-a dat și să mâncăm după ce am ajuns acasă și s-a purtat frumos cu Petre și Mgk. Aveam mari emoții în legătură cu Mgk, însă la Petre a făcut o față așa ciudată zici că a văzut o fantomă, sincer. Acum îi conduc pe toți spre mașină și din nou am rămas cu Sebi în spate:
- Deci, nu ne mai vedem?zice el și îmi afișează un zâmbet trist.
- Ba da, cine ți-a zis ție că nu ne mai vedem?spun eu agitată.
- Păi, eu în curând plec la Buzău!zice el cu o vagă tristețe.
- Ne vedem, înainte să pleci!spun și îl i-au în brațe.
   Îmi răspunde la îmbrățișare și se urcă în mașină, după ce Mgk demarează în trombă, intru și eu în casă:
- De cât timp îl știi pe Petre?o aud pe mama din bucătărie.
- Păi, știi că m-a invitat să dansez la el în melodie și de acolo îl știu!îi răspund lui mami fără să ezit.
- Are o alură rea!zice mama agitată.
- E băiat bun, te asigur!îi zic eu în timp ce o pup pe frunte.
   Am mai stat puțin cu ei și în loc să mă întrebe și pe mine cum a fost vacanța m-au întrebat doar de "Petre", de când îi interesează pe ei cu, cine umblu. Petre e băiat bun și nu cred, că mi-ar face rău mai ales că dacă mi-ar face mie rău Denisa s-ar supăra pe el instant și nu cred, că își dorește asta.💍