𝙛𝙧𝙖𝙩𝙞𝙞 𝙥𝙞𝙚𝙧𝙙𝙪𝙩𝙞||𝙥𝙚𝙩𝙧𝙚 𝙨𝙩𝙚𝙛𝙖𝙣🥶

𝘾𝙖𝙥𝙞𝙩𝙤𝙡𝙪𝙡 6

    "Perspective Petre"
Azi am avut și eu prima mea zi de liceu, însă nu am putut să o conduc pe Denisa la liceu ei, pentru că bineînțeles, m-am trezit târziu. După ce am ajuns la liceu și ne-a făcut directoarea același discurs monoton, am plecat la cafea, cu, câțiva prieteni de-ai mei să mai povestim lucuri din vacanța de vară. Când ajuns acasă îl sun pe Sebi.
- Ei, au ajuns florile la Iulia?
- Da, au ajuns, aștept mesaj sau un telefon de la ea!
- Eu zic că o să îi placă!
- Sigur, o să îi placă.
- Asta, sper și eu.
- Mă suni mai târziu să îmi zici ce ai făcut!
- Da, normal că te sun!
Îi, închid telefonul lui Sebi și nici, nu am intrat bine în cameră, că sună și mama:
- Ei, ai venit de mult?
- Nu, mamă sărumâna.
- Cum a fost prima zi?
- Destul de interesantă.
- Petre, dragule am încredere în tine, să nu mă mai cheme directoarea la liceu, ok?
- Da, mamă promit că o să trec mai mult pe la liceu.
- Te iubesc, scumpule!
- Și eu te iubesc, mamă!
I-am, închis și m-am așezat pe pat, oare ce ar face acum sora mea?, oare am o soră?. Umm, cine știe, poate am, poate nu am, sincer să fiu nu m-am gândit niciodată la asta sau poate nu mi-a trecut prin cap, că aș putea avea o soră, oare ea, ce face?🤔