𝙛𝙧𝙖𝙩𝙞𝙞 𝙥𝙞𝙚𝙧𝙙𝙪𝙩𝙞||𝙥𝙚𝙩𝙧𝙚 𝙨𝙩𝙚𝙛𝙖𝙣🥶

𝘾𝙖𝙥𝙞𝙩𝙤𝙡𝙪𝙡 2

       "Perspective Iulia"
Oh, bună!
    Eu nu cred, că v-am zis nimic, treaba e că eu și Sebi nu putem fii ceva. Da, el e frumos însă eu caut exact opusul lui, el e "scurtă durată" e la fel cum era "Christian"  din "Fifty Shades Of Grey" și "Christian" i-a zis "Anastasiei" că o să încerce să fie mai tandru cu ea și cum a ajuns ea la sfârșit, a ajuns să îl iubească și să plece din casa lui suferind pentru că el era sălbatic și nu permitea orice. Aia e acum, de fapt acum că îl privesc cum merge și felul cum se poartă chiar nu e genul meu. Pentru că mi-am promis să îmi caut fratele, am luat fetele la plajă și urmează să le explic cu, ce ar putea să mă ajute, le-am tras aproape de mine:
- Am ceva să vă spun!eram deja emoționată.
- Te-ai combinat, cu Sebi?zice Ayana cu ochii măriți.
- Nu, însă aș vrea să.... și deja sunt întreruptă.
- Să te combini, cu el!zice Denisa agitată.
- NU, eu așa vrea să îmi caut fratele știți toate că sunt adoptată!spun pe nerăsuflate.
- Eu mă bag să te ajut!zice Denisa și își pune mâna la jumătate.
- Și noi ne băgăm!zice Naomi cu Sabina și își pun mâna peste a Denisei.
- Ce să zic, eu mă bag!zice și Ayana într-un sfârșit.
  Își pune și ea mâna la jumătate și după mi-o pun și eu pe a mea, nu a fost așa greu să le conving acum urmează partea grea:
- Apreciez tot ce faceți pentru mine!spun emoționată.
   Fetele fac un semn că nu e nevoie de aprecieri și ne îmbrățișăm, fiecare se duce la iubitul ei și eu din nou rămân singură, ahh nu, nu mai eu și Sebi e singur pe șezlong.🙄