CAPITOLUL X VI

48 23 2
                                    

   — Yoshi.

   — Culcă te.

   — Soarele a răsărit, hai sus!

   Îi strigă cu un zâmbet larg, încercând să l tragă jos din pat. Yansha, nu părea a fi de aceeași părere, prinzându i talia în palme o trase înapoi în brațele sale să o poată ține strâns. Gemu înfundat de somn după ce o sărută pe frunte.

    — Samy, e patru dimineața.

    — Exact! Soarele a răsărit deja. Haide!

    — Unde? Întredeschise ochi să o poată privi printre gene.

    — În oraș, vreau agende.

    — Așa... ia din birou la mine, cele din dulapul din stânga sunt goale.

    Samina își strânse buzele ca de rață, apoi ii deschise pleoapele. Yansha se încruntă și ii dădu peste mână.

     — Vreau la o cofetărie, te rog! Se așeză pe pieptul lui, masându i umeri și aplicându i săruturi pe gât și ocazional buze. Încercă să o dea jos, însă în zadar, se prinse de matras să nu poată fi ferită.

      — Și mie ce mi iese? Întrebă mai mult adormit decât treaz.

      — Fac ce vrei tu?

     Ceva din adâncul minți lui se aprinse, trezindu se brusc.

      — Mergem la opt, acum e prea devreme. O îmbrățișă, adormind în câteva minute la loc.

Stinge-te, candelă efemeră!Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum