iubitu meu orb~~😷

2.

°Pov Taehyung°

~Apel telefonic~

–Am zis Nu!
–Taehyung!
–Yoongi!
–Yoongi? Acum sunt doar Yoongi?
–Scuze Hyung. Dar mă enervezi! Nu îmi schimb numele!
–ATUNCI DE CE DRACU TE-AI TRECUT PE KIM CÂND TU EȘTI UN MIN?
–AISH ATÂT DE FRUSTRAT! Crezi că eu am vrut? Dar tata..
–Știu știu. Tocmai de-aia nu am spus nimic atunci când te-ai mutat de acasă dar totuși schimbatul numelui? Serios Tae? Serios?
–Yoongi hyung.. Oricum Kim sună mai sexi. "Râd"
–Sexi? MIN SUNĂ DE O MI-E DE ORI MAI COOL! *Apoi îmi închide apelu*

Pun telefonul pe birou

–Aish, mereu se oftică.

Înțeleg și știu că și hyung are dreptate însă mă enervează la culmea tata.. Așa că din răzbunare m-am trecut pe numele bunici de partea mamei. Și nu sună urât de loc Kim Taehyung.

*CIOC, CIOC, CIOC*

–INTRĂ! *Strig și pe ușă intră secretarul meu *
–Domnule, a sunat dl Min!
–Aish.. Omul ăsta nu încetează..
–Domnule tot trimite poliția și reclamații pentru fiul său ce refuză să se însoare. –AISH! CE OM! *Ies nervos din birou și merg spre mașină acolo unde mă așteaptă șoferul*

–Ca de obicei domnule?

–Nu! Du-mă la tata!
–Am înțeles domnule!
*Apoi pornește mașina*

—

Mașina fu oprită după vro 10 minute. Mă dau jos și intru în casă nervos.

–TATĂ??

–Oh, bună ziua dl Taehyung! "Mă salută una din menajere"
–Bună ziua! Știți unde este tata?
–Este sus!
–TATA!!!? VINO AICI! ACUM!

–Aish , de ce urli? "Spune tată în timp ce coboară scările"
–De ce urlu? "Râd fals" CÂND VEI ÎNCETA SĂ TE MAI BAGI ÎN VIAȚA MEA? ESTE TOT MAI FRUSTRAT!!!

–FRUSTRAT? CREZI CĂ EU VREAU SĂ FAC ASTA? ÎNSOARĂ TE!
–AISH!!! CREZI CĂ ESTE AȘA UȘOR?
–ATUNCI DU-TE LA ÎNTÂLNIRI PE NEVĂZUTE!!

ofteaz zgomotoz apoi mă așez pe canapea. –Tată, te implor, încetează!!
–Vrei să încetez? Bine! Dar și eu vreau ca tu să te însori!
–De ce vrei atât de mult să mă însor?
–Pentru că vreau nepoți!
–Și dacă sunt gay?

–imposibil!

–Și dacă este posibil?
–IMPOSIBIL, AM SPUS! NU PERMIT AȘA CEVA FAMILIA MEA!
–Dar tată..
–AM SPUS CEVA! TE ÎNSORI ȘI GATA!
–MĂ ÎNSOR PE NAIBA!
"Apoi mă ridic și merg spre ușă"
–MĂCAR RĂMÂI LA CINĂ!
–MI-A PIERIT POFTA DE MÂNCARE!

Pov autor*

Taehyung iese furios pe ușă și alege să se plimbe puțin pe jos pentru a se calma. Își i-a telefonul și vrea să își sune fratele dar cineva intră în el și acesta își scapă telefonul. –AISH, LA NAIBA!

–S-scuze.. "Spune străinu cu voce stinsă"
–SCUZE? "bufnește" Scuze pe naiba! Nu te uiți pe unde mergi?
–E.. Eu..
–TU CE? "Țipă "

Acel străin o i-a la fugă însă își scapă bastonul. Taehyung doar privește.

–De ce ești așa dur cu oamenii cu handicap? "Se auzi o voce din spatele lui Taehyung"
–Hă? "Întreabă nedumerit" handicap?
–Da, handicap! Nu i-ai văzut bastonul? Nu vede! Și din cauza ta a scăpat bastonul. Dacă dă o mașină peste el? Dacă- fu oprit de Taehyung ce o luă la fugă după acel băiat.

Taehyung fuge ce fuge apoi se oprește pentru a-și trage sufletul

–Unde.. A dispărut?

Își pune mâinile pe genunchi și respiră adânc.

–Pe cine cauți maică? "Apare o femeie în vârstă lângă el"

–Hă? "Se uită la ea" Sărâmâna! Caut un băiat, și-a scăpat bastonul.
–Oh deci pe JungKook. A fugit în parc.
–Îl cunoașteți?
–Hehehe băiate. Eu cunosc pe toată lumea din cartierul ăsta.
–Oh., unde a-ți spus că sa dus?
–În parcul din apropiere.
–Mulțumesc "apoi o i-a la fugă din nou"

Ajunge în parc și nu trece mult și dă de acel băiat. Era pe marginea toboganului Taehyung se apropie încet și îi pune bastonul lângă el.

–Hey! "Spune Tae ușor"

Băiatul tresare dar nu zice nimic. Taehyung se lasă pe vine –E.. Eu sunt băiatul ce a țipat la tine mai devreme..

Băiatul auzind asta, sa ridicat și vru să plece. Dar îl prinde Tae de braț.

–Doar ascultă-mă un minut..

Băiatul strânge din dinți dar îi acordă minutul cerut –Îmi pare rău că am țipat așa la tine.. Îmi pare tare rău că mi-am răzbunat nervi pe tine.
–De ce ai avut nervi? "Întreabă cu o voce stinsă"
–Probleme de familie.. Nu vor să accepte faptul că îmi plac lucruri diferite.. Sau poate alt gen..
–Oh.. 
–Uită de asta.

–Atunci de ce nu trăiești așa cum vrei? Fie că iubești o femeie sau un bărbat tot copilu lor ești ! Ai două picioare, două mâini , te poți descurca singur! Nu te mai plânge și doar trăiește fericit. Eu măcar am o scuză dar tu? Ce scuză ai?

–E.. Eu.. Cu ce ar trebui să răspund la asta?

.
.
.