Impossible Love. [One Direction Fan-Fic]

Broken trust and broken hearts

Priveam cu ochii înceţoşaţi spre uşă, prin faţa ochilor trecându-mi fiecare amintire. Corpul îmi era amorţit, neputându-mi mişca nici un deget. Mi-am întors privirea spre corpul meu, acum vânăt din loc în loc, înconjurat de sânge. 

Mi-am sprijinit capul de faianţa rece, acum de o nuanţă rozalie. Am închis ochii, doar un peisaj negru şi sumbru îmi mai invada mintea. Un lucru cald mi-a atins mâna, ochii mei deschizându-se pentru o secundă. L-am vazut pe Harry trăgând de mine. 

Buzele lui perfecte se mişcau regulat, iar pe fruntea lui s-au format câteva dunguliţe adânci. Glasul lui cristalin se auzea ca un ecou plăcut pentru mine. Ochii îmi erau aproape închişi, făcândumi-se din ce in ce mai somn. Am scos un zâmbet forţat, privindu-l pentru ultima oară iar pleoapele grele s-au lasat încet peste ochii mei adormiţi.

Harry's pov.

Trăgeam de Bella în continuare, dar ea nu schiţa nici un gest. M-a mai privit o dată cu ochii ei de un căprui închis, asemănător cu ciocolata neagră, apoi a închis ochii. 

- Bella, trezeşte-te! Bella! Pentru Dumnezeu Bella! Ce ai făcut? 

Am luat-o în braţe, în urma ei rămânând doar nişte dâre de sânge.  Am băgat-o în maşină pe tricoul meu râmânând o pată mare de sânge. Printre lacrimi, am început să gonesc pe străzile Londrei, până la cel mai apropiat spital. Cu lacrimi în ochi, am scos-o din maşină, ea începând să geamă.

A început să plouă torenţial, picurii reci şi cristalini aterizând pe faţa albă ca laptele a Bellei. Am împins uşa mare din sticlă înconjurata de o ramă alb-gălbuie. Am păşit pe gresia rece, lăsând o baltă rozalie în urma noastră. Am tras o privire la Bella, observând buzele ei vineţii întredeschise. Am dus-o pe acel culoar alb şi pustiu până am ajuns în faţa unei uşi mari şi fumurii pe care scria cu litere mari URGENŢE. 

Am apăsat pe clanţă şi am intrat, punând-o pe Bella pe o targă acoperită cu un cearşaf gălbui, întins uniform, braţele metalice fiind zgâriate de vreme. O asistentă îmbrăcată în alb din cap până în picioare mi-a zâmbit şi a plecat lângă Bella, conectând-o la nişte aparate.

A chemat rapid doctorul şi au dus-o în sala de operaţii, eu urmându-i încet, ud leoarcă, privind la chipul angelic al Bellei. I-am luat mâna în a mea, sărutându-i pielea catifelată. Ajunşi în faţa unei uşi mari pe care scria cu litere mari şi roşii SALA DE OPERATIE. 

Au dus-o în sală, mâna ei lăsând-o singură pe a mea, cazând pe lângă targă, lin, ca zborul unui fluture. M-am aşezat pe scaun, nemutându-mi privirea de pe becul roşu care pâlpâia deasupra uşii. Mi-a curs o lacrimă rebelă pe obraz, făcându-mi pielea de găină. M-a făcut să mă gândesc........

Dacă nu o voi mai vedea vreodată? Dacă asta avea să se întâmple...nici eu nu mai vroiam să trăiesc. Telefonul a început să îmi vibreze, eu tresărind. L-am scos şi am apăsat pe butonul verde, ducându-l la ureche.

- Da, am îngânat eu răguşit.

- Harry, unde eşti? Nu o găsim pe Bella iar în baie e un haos total. începu Liam să zbiere.

- Sunt...sunt la spital.

- Ce cauţi acolo? 

- Bella...şi-a tăiat venele.....

- Venim acum!

Am închis telefonul nervos şi l-am trântit pe podea, făcându-l bucăţele. Mi-am prins capul în mâini şi am început să înjur. Am stat privind în podeaua murdară până când o mână m-a prins de umăr. Mi-am ridicat privirea şi am dat de băieţi.