Impossible Love. [One Direction Fan-Fic]

How can you do that?

Priveam încă neajutorată spre uşă, lăsând lacrimi mari să îmi invadeze chipul albicios. Mi-am strâns uşor genunchii la piept, începând să arunc cu pernele prin cameră. Eram devastată, mai ales că nu ştiam de unde aflase Harry de escapada dintre mine şi Niall.  M-am ridicat înmărmurită din pat, mergând cu paşi de furnică spre baie. Ajunsă, m-am lipit de faianţă, lăsându-mă în jos. De ce destinul ăsta mă supune la atâtea încercări?

HARRY'S POV.

Piciorul meu apăsa cu putere acceleraţia, toţi muşchii mei fiind încordaţi. Am desfăcut puţin cravata, starea de bine pe care o aveam inainte fiind risipită cu fiecare metru parcurs. Ajunsesem la 200 km/h, însă nu mă interesa. Furia pe care o aveam înăuntrul meu era mai mare decât orice viteză posibilă. Ajuns lângă un pod, m-am oprit fix la marginea acestuia. Am ieşit din maşină, trântind portiera maşinii cu putere, geamul fumuriu de mai devreme fiind spart în mii de bucăţele pe asfalt. M-am lipit de balustradă, maxilarul fiindu-mi strâns cu putere. Am înjurat printre dinţi la auzul telefonului sunând, apelantul fiind nimeni alta decât Bella. Am aruncat telefonul furios pe asfalt, acesta sfărămându-se în mii de bucăţele. Încercând să mă calmez, am tras o gură mare de aer rece, închizând ochii, însă tot ce puteam vedea, erau doar scenele dintre Niall şi Bella, văzute pe furiş de mine.

Flashback

Priveam tavanul puţin plictisit, făcând mici cerculeţe pe plapuma albă ca laptele ce stătea calmă sub mine. Prezenţa băieţilor îmi împiedica orice şansă de a petrece puţin timp cu Bella. Atunci în mintea mea s-a născut o idee. Să trec pe la ea. Era singură, deci puteam să petrecem puţin timp impreună. M-am ridicat încrezător de pe pat, ieşind din camera pustie fără prezenţa dulce a Bellei. Ajuns în faţa camerei ei, nişte sunete stranii mi-au invadat urechile. Ce îmi văzuseră ochii câteva clipe mai târziu era de nedescris. Cea pe care o iubeam cu toată fiinţa mea, sub atingerile altuia, chiar colegul meu de trupă, Niall. Pumnul meu s-a strâns instantaneu văzând câtă plăcere mima Bella sub atingerile lui Niall. Am închis uşa uşor, ieşind iar pe holul slab luminat de nişte becuri economice. Pumnul meu a făcut contact cu peretele, lăsându-i o uşoară urmă. Ochii mi s-au umplut de lacrimi, însă mâna mea le-a şters ştiind că aveam ce să fac pentru a trece peste asta. O să o ingor....o să o fac să sufere mai rău decât a suferit la pierderea părinţilor ei. O să îi arăt cât de mult m-a rănit, în stilul meu.  Am pătruns iar in camera mea sumbră şi rece, trântindu-mă fără viaţă pe pat. Mi-am aşezat mâinile sub cap, acestea sprijinindu-mi capul. Mă uitam pe pereţi, până când am dat de o poză cu mine şi Bella. M-am ridicat nervos, luând poza şi sfărâmând-o de pământ. Câteva dungi de sânge au început să curgă la contactul mâinilor mele cu cioburile proaspăt sfărâmate. Am apucat o cârpă, stergând urmele ce curgeau nestingherite. Când viaţa lor încetase, m-am pus iar în pat, privind în gol la geamul mare din sticlă.

End of flashback

Mi-am scuturat capul, crezând că toată acea durere avea să dispară o dată cu acea mişcare a capului, însă, dimpotrivă, acestea se difuzau şi mai rapid, cu mai multă intensitate. Am răcnit din cauza durerii, scuipând câteva înjurături. Pumnii mei loveau insistent barele, acestea râzând copios pe seama durerii mele. Pumnii îmi erau înconjuraţi de sânge, în timp ce toţi muşchii îmi erau încordaţi. Respiram sacadat, lăsând furia şi panica să mă învăluie. Am inspirat o gură mare de aer, apoi m-am urcat iar în maşină, cu pumnii însângeraţi, apăsând puternic pe acceleraţie.

***

Privirea mi se plimba prin jur, apăsând uşor frâna. Am deschis portiera maşinii, ieşind afară. Aerul nopţii se juca peste rănile mele proaspete, făcându-mă să mă încrunt uşor. Trântind portiera maşinii, am început să citesc numele clubului de noapte unde ajunsesem:  Bal du Moulin Rouge. Rânjind satisfăcut, am păşit în club, acaparat imediat de o domnişoară.