Impossible Love. [One Direction Fan-Fic]

Just relax and make love with me

Zayn's pov.

Invârteam în cerc sucul de un verde şters din paharul de sticlă, puţin plictisit, fără chef de viaţă. Soneria a început să sune, eu dându-mi ochii peste cap, ridicându-mă leneş de pe canapea. 

- Oare cine o mai fi? - am îngânat eu păşind împiedicat spre uşă -

Am apăsat pe clanţă, trăgând uşa în interior, în faţa mea stând poştaşul cu 2 plicuri gălbui întinse spre mine.

- Bună dimineaţa! Acestea sunt pentru dumneavoastră. - mi-a înmânat el plicurile, plictisit - 

- Mulţumesc! - i-am răspuns întrând înapoi în casă - 

M-am trântit pe canapea, stând pe spate, deschizând primul plic care mi-a căzut în mână. Nu avea expeditor, ceea ce mă făcea curios. Am rupt plicul pe lateral, din el ieşind o foaie împăturită în 3. Am deschis-o, începând să citesc puţin şocat rândurile scrise cu pix negru, ce stăteau nemişcate pe foaie.

Îmi pare rău. Nu am mai rezistat să fac asta. Cel mai bine va fi fără mine. Mereu veţi fi în inima mea. Mi-aţi fost ca nişte fraţi. Mereu vei fi prietenul meu cel mai bun. Tocmai de aceea am plecat. Pentru că ţin la toţi. Îmi pare rău. Adio Zayn.

Bella

Am pus scrisoarea deoparte, puţin confuz, rupând colţul celeilalte care parcă mă înfricoşa doar când o vedeam. Am început să citesc de data aceasta puţin suspicios.

Zayn, tu mă cunoşti foarte bine şi şti că dacă nu îmi place ceva, nu o fac. Ei bine, asta este ce vreau să îţi spun. Am plecat într-o scurtă vacanţă de relaxare. Mă deranjează situaţia asta şi nu mai pot sta cu voi. Ne vedem în curând. 

Harry

Am pus plicurile pe masă, sprijinindu-mă în genunchi. Eram suspicios dar după am zis să o las baltă. L-am chemat pe Niall şi am început să ne jucăm FIFA. 

Bella's pov.

Mi-am deschis pleaopele încet, somnoroasă, dând de un cap creţ care mă privea insitent dar drăgălaş.

- Cât am dormit? - am îngânat eu somnoroasă - 

- O oră. - mi-a răspuns el pasându-mi un pupic pe nas - 

- Cât e ceasul? - am întrebat căutând cu privirea ceasul - 

- 12. 

- Păi, cred că merg să fac ceva de mâncare. Burtica mea face zgomote. - i-am surâs eu ca un copil mic - 

- Nu! Stai aici. Revin imediat. - mi-a făcut el cu ochiul - 

A ieşit, eu bătând cu degetele pe picior, pereţii devenind interesanţi. Am făcut patul, apoi m-am trântit pe salteaua moale, spatele meu fiind răsfăţat. Uşa s-a deschis, în cameră intrând pămătuful meu creţ cu o tavă mare cu cartofi pai şi pui. Mirosul lor placut îmi inunda nările, papilele mele gustative simţind deja gustul mâncării.

- Să nu îmi spui că ai făcut astea în 3 minute. - am mărit eu ochii - 

- Desigur că nu. Le-am făcut în timp ce tu, prinţesă adormită îţi făceai somnul. - mi-a zâmbit, apuntându-mi cu degetul vârful nasului - 

- Mulţumesc. Eşti cel mai bun! - i-am răspuns strângându-l în braţe şi pupându-i vârful nasului - 

Am început să mâncăm, liniştiţi, până când Harry avea chef de glume. A luat un cartof, apoi a început să mi-l învârtă prin faţa ochilor, făcând ca un avion.