ten

513 60 24
                                    

ASHTON

L-am privit pe Michael cum s-a aruncat in lac si a început sa se spele de noroi. Restul am rămas la mal si ne uitam unii la alții. Sau cel putin se uitau unii la alții. Pe mine nu ma băgau in seama. Si știam de ce. Era vina ei. Cu parul ăla sătean si ochii aia albaștri si pasiunea ciudata a lui Luke pentru ea si faptul ca făcea pe victima cand nu era.

Ea zică ca încearcă, însă eu nu văd asta. Mereu cand o rog ceva sau ii spun sa facă ceva imi reproșează ca fac pe șeful.

Credeți ca fac pe șeful?

Cand ne-am certat eram supărat.

I-am cerut cheile de la mașina si nu a vrut sa mi le dea. Trebuia sa ajung la repetiție cu băieții si eram in intârziere. Astăzi nu repetam la mine, cum făceam de obicei, azi repetam la Michael.

Ma anunțaseră cu 15 minute înainte si Deja imi pusesem tobele si tot ce imi trebuia in mașina, tot ce-mi mai lipsea erau Chile si nu aveam chef de Fițele ei de fetița răsfățata.

Cand mi-a zis nu am mai rugat-o odată.

"Hanna. Trebuie sa ajung la repetiție cu băieții. Imi dai te rog cheile?" Am zis deja enervat si mi-am scărpinat ceafa.

"Nu, Ashton. Am nevoie de mașina! Trebuie sa merg la Lena mai târziu."

"De ce mereu cand te rog sa faci ceva zici nu?" Ma răstesc la ea.

"Cand am zis eu nu?" Tipa la mine si simt cum ma cutremur. "De cand ai venit in casa asta tot ce faci este sa ceri! Niciodată nu dai nimic inapoi! Merg pe vârfurile degetelor ca sa iti fie ți-e bine si niciodată nu esti mulțumit! Ai spălat vreodată vasele, sau rufele, sau ai facut vreodată curat, sau mama ta ți-a zis: «nu Hanna, nu te duci azi la plimbare, vin prietenii lui Ashton, trebuie sa stai prin preajma si sa le aduci ce le trebuie!»" trage aer in piept dar ii puteam vedea lacrimile formându-se in colțul ochilor.

Eu ma Oprisem din respirat.

"Nu-ți dai seama cum e ca tatăl tău sa-ți zică ca e dezamăgit de tine pentru ca nu ai fost in stare sa ii faci pe plac fratelui tău vitreg. Dar cum ai putea?" Începe sa Rada ironic. "Cum ai putea sa-l faci fericit cand el nu te ajuta de loc, cand el continua sa vrea dar nu sa dea?" Isi șterge o lacrima. "Ai zis vreodată mulțumesc. Mi-ai zis vreodată mulțumesc, Ashton?" Șoptea printre sughițuri.

Ma simteam prost. Chiar o facea. Nu-mi dădusem seama ca ea se simțea așa, doar ca toata treaba asta cu familia cu tata era noua pentru mine. Nu avusesem o sora înainte, nu avusesem un tata. Eu eram cel care facea compromisuri înainte, eu eram capul familiei. Înainte eram doar eu si mama. Acum suntem mai mulți.

"Dar ce contează, nu? Faci orice ca sa iti fie ție bine. Dacă ar Sti fanii tai cum esti ți defapt... Ia cheile si sper sa faci accident cu mașina." Zice si arunca Chile in mine. Se îndreaptă spre scări si înainte sa urce prima treapta se întoarce si-mi zice: "De fapt nu. Condu cu grija ca după tot vina mea e dacă lovești mașina."

Ma simteam groaznic si nu mai aveam niciun chef de repetiții.

Rămăsesem mut pentru ca nu primisem niciodată problema din unghiul asta. Acum înțelegem de ce Hanna ma detesta atat de mult. Doamne si eu m-as fi urat.

Am vrut sa ma duc sa vorbesc cu ea, sa încerc sa repar lucrurile, dar mi-a sunat telefonul anunțându-ma ca primisem un mesaj. Era de la Michael si întreba unde sunt.

Am plecat făcându-mu o nota mintala sa discut problema asta cu Hanna cand ma întorc.

"Pământul către Ashton?" Intreaba Michael si isi flutura o mâna prin fata ochilor mei.

Flaws » Calum Hood [ discontinued ]Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum