Flaws » Calum Hood [ discontinued ]

eleven

LENA

Mai am o linie de tras cand imi aud numele strigat. Imi ridic frustrata privirea din desen si o săgetez pe Hanna. Ea imi zâmbește inocent si imi face semn sa ma alătur lor in jurul lemnelor de foc.

Clatin din cap.

Inca nu eram gata. Mai aveam de lucrat putin la desenul meu ce reprezenta apusul iar soarele urma sa dispară in curând așa ca nu am de gând sa ma mișc de aici pana nu-l termin.

Hanna isi da ochii peste cap si se asaza lângă Michael. Știu ca o disper dar nu eu am vrut sa vin in excursia asta suicigasa așa ca măcar sa ma lase in pace cand desenez.

Oftez si imi continui desenul.

O umbra isi face simțită prezenta pe desen. Imi ridic nervoasa privirea fiind gata sa ma iau de Hanna dar ochii căprui ai lui Calum imi calmează pornirea.

Se asaza lângă mine si privește fix in fata, parca încercând sa imi caute imaginea. Arunca câteva priviri desenului apoi de uita iar in fata.

"Nu pricep ce desenezi."

Chicotesc pentru Ca eram sigura ca urma sa zică asta si am mai tras o linie.

"Pentru ca nu ai perspectiva. Uite, vezi..." Ii întorc capul intr-o parte si el da din cap. "...trebuie doar sa te orientezi."

Între noi se lasa liniștea si ma bucur de ea încercând sa-mi termin desenul.

"Atunci de ce stai cu fata in direcția opusa dacă ce vrei tu sa desenezi e aproximativ la 180 de grade?"

Lovesc blocul de desen cu creionul si ma uit urat la Calum. Acesta isi opreste un chicotit si atunci cand vede ca eu nu rad cu el isi bagă Rușinat mainile in buzunar si isi lasa capul in jos.

"Poți sa taci?" Oftez enervată si imi sprijin mainile pe genunchi. "O sa ratez apusul Si pe asta nu o sa ți-o iert, Calum Hood."

Calum doar da din cap si ma lasa sa imi continui desenul. Înțelegea, ceea ce era drăguț.

Mereu mama imi zice ca s imposibil sa poți o discuție cu mine cand sunt pornita pe desenat si mereu șfarsind certandu-ne din cauza asta.

Ea e vorbăreață.

Eu ii zic sa tacă.

Ea se enervează.

Eu ii zic sa tacă.

Înțelegeți voi ce zic.

Totuși, lăsând la o parte imaginea de acasă, ii putea simți privirea lui Calum pe mine. Parca ma ardea si intr-un fel as fi vrut sa ii scot ochii si sa ii pun intr-o punga pentru ca ma simteam clar inconfortabil cu el holbandu-se la mine.

Ne mai punând in calcul faptul ca il plăceau si el ma băgase in zona prieteniei. (Asta suna mai bine in engleză)

Am mai tras câteva linii, mai obosite si mai strâmbe decât celelalte ce-i drept, dar nu urate, înainte ca brunetul sa ma întrerupă din nou.

"Știi ce e mai frumos decât apusul, totuși?" A zis el iar eu m-am oprit din nou.

"Esti imposibil." Oftez.

Se uita confuz la mine si se încrunta. Isi freacă ceafa probabil simțind tensiunea ciudata dintre noi.

"Hei! Încerc sa-ți fac un compliment, comporta-te drăguț si accepta-l!"

"Hood face componente. Asta-i noua?"

"Fac complimente fetelor drăguțe."

"Oh, Doamne, nu te mai da la mine!" Ii zic pe un ton acuzator.