Cautand fericirea (Vol. l&ll)

Capitolul 30

-Ce?De ce? Mă întreabă Kevin nedumerit

-Emm..mi-a trimis mesaj,are probleme..ceva de genul,nu pot fi discutate la telefon
-Și de ce ești așa speriată? Sun-o,de ce să te duci până acolo?
-Nu..nu înțelegi..noi ne-am certat,nu prea a fost de acord cu decizia mea sa-mi păstrez copilul..considera că-mi distrug viitorul
-Sun-o,Kaitlyn..nu prea ai voie să călătorești în starea ta..
-Oh,te rog,sunt gravidă în luna a cincea,nu invalida!Normal ca pot să calatoresc,ce naiba !

Mă privea ca un copil mic care nu asculta sfatul parintilor, privirea lui fiind încărcată de repros.
Oftez dar încep să formez numarul.
După aproximativ trei tonuri de apel,vocea sora-mii raspunde la celălalt fir.
-Alo? Spune ea
-Emm..ce faci?
-Oh,Kaitlyn..Bună
-Mi-ai trimis mesaj despre o problema pe care se presupune ca ai avea-o..despre ce e vorba?
-Mesaj?Ce mesaj?
-Mesajul pe care mi l-ai trimis cu cateva minute în urma..răspund mai încurcată ca ea
-Uite,Kaitlyn..nu știu despre ce vorbești dar eu sunt...aici
Finalizează ea
Brusc usa se deschide,iar soră-mea sta nemișcată în prag și mă privește oarecum stânjenită.
Privirea ei mă analizează,apoi îl vede pe Kevin,și trece de la o bucurie înfrânata la o uimire imensa.
Abia acum,vazand-o din nou realizez cât de mult îmi lipsise.
Se apropie de mine cu pași marunti,privindu-ma fix în ochi.
-Sunt aici.spune din nou,de dată aceasta cu un zâmbet sfios pe chip.
Nu aștept să termine ca o prind intr-o îmbrățișare strânsă.
Îmi fusese al naibii de dor de zăpăcita asta de soră-mea și nu aveam de gând să o laș să plece până nu ne rezolvam neînțelegerile.
O privesc în ochi și observ lacrimi ce stateau să cadă
-Nu plânge! Îi ordon categorică
Zambeste și își trece mâna prin părul meu încurcat și blond.
-Am venit să te văd doar,sunt în trecere
-Adică pleci din nou?
-Da..oarecum.Ma mut în vechea noastră casă,știi cea de la parinti. Avem drepturi egale asupra ei dar m-am gândit ca nu te superi dacă stau eu acolo..
-Dar..de ce nu vii să locuiești aici?E destul loc..și mi-ar prinde bine să te am aproape.
-O sa-ti fiu aproape,la vreo 20 de minute de mers cu mașina..
-Oh,Emma înțelegi tu..vreau să stam împreună

Zâmbește blând asemeni unei bunci care era mult mai înțeleaptă și care văzuse multe în viață.Îmi venea să strig la ea ca nu are decât 22 de ani și ca nu-i o babă cu experiență dar începu ea să vorbească înaintea mea.

-Acum ai o familie..zice aruncându-si privirea la Kevin apoi la burta mea.Eu sunt doar sora ta..tu trebuie să stai cu persoanele care acum conteaza cu adevărat și care îți completează viata.Știu ca ții la mine la fel de mult cum o fac și eu dar timpul trece iar noi trebuie să ne adaptăm schimbarilor.

-Mai lasa-ma cu filozofia asta!Eu știu doar ca vreau să stau cu tine.Nu-s proastă,înțeleg bine ce-mi spui dar nu sunt de acord.Si tu ești familia mea,și tu contezi.

-Știu,Katy,o să ne vedem zilnic doar ca nu o să pot locui aici
-Ba poți,ia încearcă
Zâmbește și își da o șuviță de păr după ureche
-După cum am zis,timpul trece,tu ai evoluat odată cu trecerea lui,ti-ai întemeiat o familie, eu am rămas pe loc.Nu o să pot să mă bag în noua ta familie,așa ca..

-Vreau să stau cu tine!

Știam,înțelegeam ce naiba încerca ea sa-mi explice dar îmi era prea greu să nu o am lângă mine..am fost destul despărțite,acum trebuia să stăm dracului împreună ca niște surori normale
-O să stau la vechea casă..e mare, aproape de spitalul unde m-am angajat..
-Spital?Ce?

-Am terminat medicina,Kaitlyn,e logic să lucrez intr-un spital.Deocamdată sunt cardiolog doar..dar încă învăț,iar după examen o să fiu chirurg în toată regula,o să operez...
Intr-un sfârșit realizez ca nu aveam șanse să o conving așa ca mă resemnez.

-Dacă totul a fost o farsă să ne protejați pe noi,iar tu ești bine..Chad unde e? Îl întreabă Emma pe Kevin mai târziu când eram toti în living.Își mușca buza,și parcă tremura..de emoție probabil..
Înainte să răspundă,Kevin își lasa privirea în jos și oftează

-Chad a plecat..a zis ca si-a făcut datoria față de voi,v-a protejat cu prețul vieții demonstrandu-si astfel iubirea pentru tine,Emm..dar cum tu nu-l iubești a plecat..

-Unde?Unde a plecat?

-Nu pot să spun,i-am promis ca țin secretul.M-a pus sa-ti transmit ca o iubire cum e a lui pentru tine nu se va vindeca niciodată..ca te va iubi mereu,și să ai grijă de Katy ca e o fată bună si merită mai mult.
-Kevin..spune-mi unde a plecat,e bine?Spune-mi la dracu ca nu mă duc după el!Nu am de ce..mi-e indiferent

-Canada..a plecat în Canada departe de tot ce-l ranește E un tip sensibil desi nu pare

O privesc pe soră-mea cu atenție si-mi dau seama ca nu-i era chiar indiferent Chad..ținea la el deși susținea ca nu.

-Oh,spune ea încercând să mascheze dezamăgirea Mai bine așa..oricum încurca lucrurile pe aici
Kevin o privește și el suspicios dar nu mai zice nimic.

-Hai iubire, ar trebui să te odihnești,mâine mergem la control să vedem ce mai face bebe

Emma plecase imediat ce aflase ca Chad era în Canada,părea răscolita intr-un anume fel, dar încerca din răsputeri să mascheze asta.

-Crezi ca Emm îl mai iubește pe Chad? Îl întreb direct

-Sincer.. Sunt sigur de asta.

Ne întindem amândoi pe pat cu privirea fixată în tavan
Kevin se întoarce spre mine si-mi zâmbește
-Te iubesc, șopteste
Apoi mă săruta. Îi răspund la sărut și îl laș să se suie deasupra mea.Îmi mușca buza, mâinile lui plimbându-se corpul meu trimitand fiori de plăcere prin mine
Îi apuc marginile tricoului și îl dau jos.Îi mângâi abdomenul,simtindu-l cum se incordeaza. Gem ușor când îmi scoate tricoul apoi apasandu-si corpul pe al meu.Îmi prind mâinile în părul lui continuând sa-l sărut pasional.
Brusc,parca este smuls de pe mine,în locul lui apărând..unul dintre ei.Ceilalți își asteptau cuminți rândul.