Cautand fericirea (Vol. l&ll)

Capitolul 15 ♥

Eram al naibii de obosita,gandurile îmi alergau aiurea prin minte,un val de emotii ma stapanea permanent.Incercam ca tot ceea ce simteam sa nu-mi afecteze felul de a conduce desi nu prea îmi iesea,eram de cateva ori sa ies de pe banda mea.
Luke îmi trimise mesaj cu adresa si se pare ca se aflau undeva pe la marginea orasului,langa o padure.Orice ar fi facut tâmpitul de Justin,ma îndoiam ca Luke nu s-ar fi descurcat asa ca nu întelegeam de ce trebuia sa ma deranjez eu pentru belelele în care intra frate-meu.Dupa înca cativa kilometri vad masina lui Luke parcata la marginea drumului.Opresc si cobor oftand.Voiam doar sa dorm,la naiba!Intru si eu în padure si încep sa urmaresc murmurul vocilor ce se auzea.

-Mia! ma întorc si îl vad pe Luke care alerga spre mine
Se opreste si îsi aseaza mainile pe genunchi gâfâind.Il privesc nedumerita.

-Ce naiba e cu tine?

Nu-mi raspunde ci ma ia de mana si ma trage dupa el prin padure.

-Luke,idiotule!
Incerc sa ma retrag din stransoarea lui dar fara succes
Cedez in cele din urma asa ca ma las târâte de el printre copaci.
Dupa cateva minute de alergat observ pe jos,langa un brad inalt o silueta,parea ca o umbra din pricina întunericului.Era Justin.Statea intins pe jos,cu o mana se tinea de burta iar cealalta o tinea sub cap.Ne oprim chiar langa el,nu reactioneaza în niciun fel.

-Ce-i cu el? îl intreb pe Luke

-Tocmai asta e ideea,nu stiu.M-a sunat,mi-a spus unde e si sa vin si eu.L-am gasit asa si de atunci nu scoate un cuvant si nici nu se misca.

Ma uit mirata la Justin.Era mai prost decat credeam.

-Heei,pamantul catre idiot! spun lasandu-ma în genunchi langa el
Ma privste dar nu schiteaza niciun gest.Ridic o spranceana semn ca îmi pierdeam rabdarea

-Justin,la dracu',ce-i cu tine?
Îi dau o palma.Nu prea tare,dar cat sa-l înrosesc.Nici o miscare,îl trag de par,la fel,nu reactioneaza.

-Daca asta e vreo gluma sa stii ca e una al naibii de proasta!

-Crezi ca ar trebui sa o chemam pe maica-ta? ma intreaba Luke

Ma ridic din nou in picioare.

-Trebuia sa faci asta de la început.Cred ca doar se prosteste,vrea atentie ca o domnisoara

Brusc,Justin se ridica si îsi scutura hainele.Isi priveste ceasul si zambeste multumit.Se uita pe rand la mine si Luke apoi zambeste

-Mergem?intreaba voios

Luke se duce la el si îl împinge

-Esti un prost!Ce dracu a fost cu tot teatrul asta?!Credeam ca esti un drogat,ca mai ai un pic si intri in coma si tu..

-Misiune îndeplinita,sopteste Justin facandu-ne cu ochiul

-Misiunea cui?Ce tot vorbesti acolo?

-Nu am voie sa va spun,nu acum.Trebuie sa îndeplinesc toate etapele,pana atunci nu pot sa vorbesc despre asta.Doar aveti încredere.

-Ce vrei sa obtii? îl intreb serioasa

-Razbunare,bineînteles.O sa-l gasim mai usor pe..
Ok,gata,hai acasa.

-Pe cine?intreb din nou de data asta mai furioasa intuind raspunsul

-Pe nimeni.

-Si cu ce naiba te ajuta statul in padure fara sa vorbesti si fara sa te misti sa prinzi pe cineva?

-V-am spus, etape.

-Stiam eu ca esti prost dar nici chiar asa

-Nu o sa întelegi.