Cautand fericirea (Vol. l&ll)

Capitolul 25(II)

-Sa fiu al naibii...! exclam surprinsa cand vad ce pistol scoate Luke din portbagajul Duster-ului sau.
Era un Q8,nici macar inca nu aparusera pe piata neagra

-Frumos,hm?

-De unde il ai?

Ridica din umeri si zambeste

-Am metodele mele,tine!

Imi arunca arma si o prind analizand-o mai bine.Razele palide ale lunii se reflectau pe ea,un necunoscator ar fi zis ca e de jucarie..dar nu.Micuta aia era o masina de ucis.

-Nu-ti face griji,e incarcata,ma asigura Luke scotand una si pentru el

-Doamna,începem verificarea?ma intreaba Sean
Tipul asta cam tanar care se lauda cu calitatile sale mi-a dovedit ca, chiar e bun de ceva.Stia sa organizeze bine o echipa intr-un timp foarte scurt

-Nu incepeti nimic. Stati toti dupa mine.

Eram in fata cladirii unde statusem cu Max timp de cateva saptamani.In acel apartament imi facusem multe amintiri..amintiri pe care probabil nu o sa le uit vreodata.

Inaintam cu grija,eu si Luke fiind in fata. Chiar nu-mi pasa cat de dubiosi paream,adica..doi adolescenti inarmati cu o gasca de barbati ciudati inarmati si ei...nimic neobisnuit. Daca avea cineva de gand sa comenteze,ii zburam creierii. Simplu.

Cand ajungem in fata usii,unul dintre barbati se pregateste sa se izbeasca in ea.

-Esti idiot?! Opreste-te! O sa trezesti tot blocul si nu vrem asta deocamdata.
Scot din buzunar cheia apartamentului si le-o flutur prin fata.

-Vedeti? Asa se face...

Descui usa si intru,celorlalti facandu-le semn sa se opreasca.

-Daca am nevoie de ajutor va chem. Si sa nu dea naiba sa intrati dupa mine.

-Mia! Nu fi nebuna!

-Scuze,Luke,dar e "razboiul" meu. M-am afundat in rahatul asta prea mult,o sa ies din el singura. Spun dupa care inchid usa in urma mea fara prea mult zgomot.
Inaintez incet,lumina din dormitor era aprinsa semn ca Max era acasa. Cel putin speram ca Max era..sau nu. Sentimentele contradictorii se zbateau inauntrul meu creandu-mi o stare de euforie inexplicabila. Pe  o parte voiam sa-l vad,sa ma asigur ca e bine,pe de alta parte..il dispretuiam.Se jucase cu sentimentele mele,ma tradase..si totusi nu eram pe deplin sigura ca dragostea lui pentru mine chiar era falsa in totalitate. Nu stiu prea bine cum functioneaza asta..dar simteam. Ii simteam caldura,vibratia sentimentelor..toate asta erau noi pentru mine,de aceea nu stiam cum sa reactionez.
Ma apropii de camera si observ ca usa era deschisa.Bingo. Ma sprijin cu spatele de peretele de langa usa,cu arma incarcata in mana si ascult. Era vocea lui Max..as fi recunoscut-o dintr-o mie.

-La dracu!  Esti un incapabil! Am sunat-o,prostule,dar nu raspunde.

Urmeaza o clipa de liniste.

-Mai cauta...du-te la adresa pe care ti-am dat-o,acolo e locul mamei. Ia cu tine cati oameni va fi nevoie.

-…

-Ma doare fix in cot ca nu ii asculti tu ordinele! Eu te platesc aici. Si fii atent..daca mama e acolo,ma chemi. Sigur e cu Smith. Sper doar sa nu fi apucat sa-i faca ceva.

Apoi liniste semn ca inchise telefonul. Oare el chiar nu stia de planurile mamei lui..? Dar...

Imi musc buza cand aud un alt glas din incapere. Era cu inca..o fata..

-Maxy..esti bine?

-Nu, Sky,nu sunt bine! Mama e de negasit..si-a dus planul bolnav pana la capat. Daca pateste ceva mama ei..Mia nu ma va ierta,o stiu. Oricum ea crede ca sunt vinovat..