Capitolul 7

680 22 2
                                    

Noaptea pe la ora 3,ma trezesc si il vad pe Joseph,langa mine,iar in momentu urmator,am fost la el in camera.
-Stateam si ma uitam la pereti,cand aud usa si o voce foarte somnoroasa.
-De ce ai plecat?Stiu ca ma urasti,si ca vrei sa scapi de mine,dar totusi.Mi-ai furat caldura.
-Poftim?du-te si te culca ca esti obosit.
-Nu,sunt doar somnoros.Si plus ca ,sensei a zis sa dormim fiecare in camera lui deci....this is my room.
Merge langa ea ,se aseaza.
-Aha..pai atunci plec.
-Aha...pai atunci nu pleci nicaieri.Vreau sa stai cu mine,sa iti simt inima,sa ma uit la tine cand dormi,sa te tin in brate,sa iti ofer toata caldura,protectia si iubirea mea.
-Tu acum chiar esti obosit.
-Da stiu doar un pic,dar vorbesc serios.
-Nu e adevarat.Ai macar habar ce am simtit cand am vazut toate chestile aruncate pe jos,si geamu deschis am crezut ca mor.Inima mea a inceput sa bata foarte tare,sa tremur.Simteam ca innebunesc,cand te-am vazut,vroiam sa te iau in brate ,sa iti zic ca te iubesc,doar ca tu ti-ai aratat prostia,din nou.
Nu mai zise nimic,se blocase la ce ii zise.Se facuse ora 3 noaptea iar Francesca era langa el,si din cand in cand se mai uita la el.
-Ha..deci recunosti ca ma iubesti?
-Tocmai ti-am zis ceva mai lung si tu ai retinut doar ca te iubesc?
-Cam da.
-Te urasc.
-Ba nu,eu stiu altceva.Chiar tu ai recunoscut.
-Okey,te iubesc mult cand sunt langa tine,ma simt bine,nici nu stii tu.
Se uita la ea,in ochii ei,dupa care o saruta,lasand iubirea sa pluteasca in aer.

Iubire adolescentinaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum