Iubire adolescentina

Capitolul 42

Noaptea trecuse greu pentru amandoi.Era in aceasi casa dar totusi departe unul de celalalt.
Francesca stia ca ii este greu dar putea sa ii spuna.Inca nu intelegea de ce o mintise atata timp.El in schimb se gandea la Francesca si la tatal sau.
Era duminica si dimineata,mama Francescai ii chema pe toti la masa.Au coborat rand pe rand,doar ca Francesca se puse tocmai in partea opusa de locul in care se aseza Joseph.
Era destul de clar ca ceva se intamplasera intre ei.
-Buna dimineata copii.Ce faceti??
-Mancam,nu se vede??zisera amandoi de odata,dupa care se uitara unul la altul.
-Francesca astazi va trebuii sa mergem la biserica.Zise mama ei.
-Da si noi la fel.Intervenii mama lui Joseph.
-Mergeti la biserica din jos nu??
-Da.
-Perfect,mergem toti,impreuna.
Haide-ti pregatiti-va.Vom pleca peste jumatate de ora.
-Dar mai este mult...
-Poti sa nu comentezi Francesca??
Doar se uita la ea si ii segeta o privire urata.
Se dusera sus amandoi,intrand in camera diferite.Francesca intra pe calculator si ii trimise mesaj lui Yle,Filo si Mada sa se intalneasca pe la ora 1:30,fix dupa ce iese de la biserica.Toate,surprinzator au fost de acord.De obicei,fiecare avea ceva de comentat.
Apoi,se duse la dus.Dupa vreo 10 minute,Francesca iesise si se imbraca cu o fusta de culoare turcoaz si o camasa alb cu albastru,parul si-l prins intr-o coada iar in picioare niste balerini,si desigur ochelarii.El isi luase niste blugi negri si o camasa bluemarin,si un ceas care il facea sa para mult mai serios si mai atragator.Pe cand sa iasa din camera,se intoarse si isi puse brata pe care era gravat"Te iubesc Francesca,,dupa care cobori scarile.
Cand o vazu,Joseph se ineca cu apa,Francesca razand discret,iar parinti au inceput sa ii adreseze complimente.Dupa vreo cateva minute toti erau gata.
S-au indreptat usor spre biserica,aveau cam 15 minute.Mergand ei asa,se aud cum o masina opreste langa ei si:
-Frumoasa domnisoara,te ducem undeva??
Mamele se uitau una la cealalta,cand Joseph vizibil deranjat zice:
-Are cine sa o duca!Mergeti mai departe.
Au inchis geamul si au pornit gonind pe sosea.
-Oo draga mea,acum inteleg de ce toti te vreau.
Auzind asta,Joseph o ia inainte si Francesca revoltata zise:
-Mama,iara o dai in bara.Taci!
Fugi dupa el,si cand il prinse de mana,acesta si-retrase:
-Wow,toti te vreau auzi.
-Joseph...stii ca ma...Dar nu apuca sa zica nimic:
-Ce sa stiu??
-Stii ca mama vorbeste fara sa stie.Plus ca eu pe tine te iubesc,si nu e vina mea ca lumea se uita la.mine.
-Sigur...zise Joseph cu sarcasm.
-Adica??ce vrei sa zici??
-Nimic,nu conteaza.Hai sa trecem peste.
-Spune odata ce ai de zis.Nu te mai fofili atat si ar fi dragut sa nu ma mai minti.
-Dar am facut-o ca sa nu suferi.
-Serios??cum sa sufar??poate ca tu nu mai sufereai asa daca imi ziceai,iti eram alaturi.Dar nu!!tu esti Superman si nu vrei sa imi zici.
-Si ce imi puteai face??Hai zii.
-Pai nu multe, dar eram alaturi de tine.
Se uita la ea si nu zicea nimic.
-Joseph....
-Nimic Francesca,lasa-ma te rog.Ar fi bine sa luam o pauza.
-Poftim??o pauza de la ce??
-Stii tu.
-Nu stiu.Zi-mi.Vreau sa aud.
-De la relatia noastra,o sa fie greu ca suntem in aceeasi casa dar e mai bine.Nu vezi ca nu ne mai intelegem,ca exista secrete intre noi.
-Acum vorbesti serios sau glumesti??
-Sunt mai serios ca niciodata Francesca.
-Stii ce?? ai dreptate.Hai sa luam o pauza zice ea.Si pleca,mergand direct la biserica,neasteptand pe nimeni.
Se duse sus,in partea unde erau mai mult copii, si stia ca nimeni nu o va cauta acolo si isi lasa lacrimile sa curga incet pe fata ei.Nu ii venea sa creada ca Joseph se despartise,deoarece "pauza,,nu era ca si cand mergeau in ceva vacanta.Nu putea fi deloc atenta la slujba intrucat iesi afara,si se aseza pe banca din curtea biserici.Se simtea ingrozitor.O parte din ea parca se rupse,nu voia sa accepte una ca asta.Pe cand sa intre in biserica,cineva se baga in ea si o tranteste la pamant.
-Imi pare rau.Si ii intinse mana dar...
-Imi pare rau,eu nu ma uitam pe unde merg.Zise Francesca cu o privire trista.Joseph o lasa sa treaca dupa care se uita la ea si trecu mai departe.
Dupa biserica,care tinuse 2 ore,toti au mers acasa cand:
-Eu voi veni mai tarziu,ma intalnesc cu fetele.
-Dar nu ai mancat .zise Joseph.
-Sii??am timp .La revedere.
Se duse in parc si astepta ca fetele sa apara.
Dupa vreo 10 minute apare Yle care practic fugea,dupa care Mada care chiar daca intarziase se plimba ,iar Filo nu venise,ceea ce ma uimise extrem de mult.
-Hey fete,ce faceti??bine,sanatoase??
-Da,partial!zise Mada care citea provocarea de pe ambalajul de guma.
-Yle??esti bine??
-Oooo da,foarte.Astazi vine unchiul meu si sunt entuziasmata,nu l-am vazut demult.
-Pai cand trebuie sa vina??
-Peste jumatate de ora,o ora cam asa.
-Dute!Nu mai sta.Las ca daca este ceva mai vorbim noi altadata.
-Amm..esti sigura??nu vreau sa...
-Logic,mergi.Pa.
-Deci Mada...tu unde trebuie sa pleci??
-Adica??
Si ma uitam la ea,cum se holba la telefon din cinci in cinci minute.
-Aa da,uite stiu ca ai vrut sa vorbim ceva important doar ca azi avem antrenamentul ala tampit de la sala,stii tu.Si din nou se va criza si n-am chef.
-Aucii!!zic eu dupa care rad.Dute!oricum nu era asa de important.
-Esti sigura??
-Da ma,ce aveti toate??Dar Filo unde este??
-Nu stiu nimic de ea.
-Bine.Pa.
Si iata-ma singura,din nou,cu lacrimile care parca nu se mai opreau,si cu gandul la Joseph.Ma indrept spre casa,si ma uit la ceas,si era 14:10..Ce mult am stat!imi zic eu.
Din casa se auzeau rasete,voie buna.Cand intru o vad pe mama facand de mancare,pe tata vorbind cu Joseph,fratele si sora lui jucandu-se si doamna Maria citea o carte.
Am intrat in casa,si privirea mamei lui Joseph si a lui s-au indreptat spre mine.Am incercat sa nu bag in seama si m-am dus in camera mea,unde m-am imbracat cu niste pantaloni rosi si un tricou negru si ma bag in pat,si incep sa plang.Simteam nevoia sa ma descarc.Plangeam atat de tare,si imi simteam inima cum parca se rupe in bucati,incat nu am auzit ca cineva a intrat la mine in camera.In momentul im care am simtit ca o persoana s-a pus pe pat am tresarit.
-Esti bine??
-Nu,nu sunt bine.Nu se vede ca ma simt ingrozitor.
-Francesca...zise doamna Maria,mangaindu-ma pe cap.
-Nu mai vreau.E baiatul dumneavostra.De ce reactioneaza asa??De ce imi face asta??Eu chiar il iubesc...
-Nu stiu,are el ceva motive draga mea.
-Ce??vrea sa ma darame de tot??Nu ii mai pasa sau ce?ca nu mai inteleg nimic.
-Nu stiu ce gandeste,dar stiu ca te iubeste mult si ca nu ti-ar face rau,Francesca.Crede-ma.
-As vrea,dar nu mai pot.zise ea plangand si incercand sa isi opreasca lacrimile,dar acest lucru era imposibil in acel moment.
-Te rog,hai odihneste-te!esti prea obosita.
Se intoarse si isi lua in brate magarusul care era mereu acolo pentru ea,si adormi repede.
Ceea ce nu stiau niciuna este ca usa era intredeschisa si Joseph auzise totul.
Se trezi pe la ora 4,si cobori jos deoarece ii era foame.
-Mama,imi e foame.Ce pot manca??
-Uita-te si tu in frigider!Da mersi,zise ea catre mama sa.
Joseph intrase pe usa,si se uita la Francesca,facandu-i semne sa mearga sa vorbeasca.Intr-un final,cei doi merg sus'
-Tata vrea sa vina,sa o vada pe mama,pe Nicholas si Ana..ce ma fac??
-Calmeaza-te.
-Cum sa ma calmez?
-Simplu.Deja ma enervezi..cum cum??simplu te pui jos si respiri.
Nu mai zise nimic.
-Lasa ca vorbesc eu cu mama ta.
-Poftim??
-Vrei tu sa vorbesti??haide esti invitatul meu numarul 1.
-Ok.
Pe cand sa plece,Joseph o lua de mana:
-Inca o mai ai??
-Ce intrebari.Logic,am pastrat-o.Ai vrea sa o arunc???imediat...zise ea gata sa si-o dea jos.
-Francesca...te rog.
-Lasa-o balta Joseph.!
Se duse langa mama lui si:
-Putem vorbi umpic intre 4 ochi??
-Sigur,s-a intamplat ceva??
-Cam asa.
-Oo Doamne.
S-au dus in camera ei si s-au asezat pe pat.
-Ce parere aveti despre Dl.Matheo??
-Poftim??
-Da,despre tatal lui Joseph.
-Pai..sunt multe lucruri pe care Joseph nu le stie,si nimeni.El a fost un om bun Francesca.Poate nu iti vine sa crezi dar m-a iubit enorm.
-El a putut iubi pe cineva??
-Da,avea un suflet...Joseph ii seamana intru totul.Habar nu ai.Felul lui de a fi,asa de orgolios si cum se comporta cu tine.Face pe indiferentul si de fapt iubeste cu toata inima si fiinta lui.Exact asa a facut si el,Matheo.M-a iubit foarte mult,doar ca atunci cand am ramas insarcinata cu Nicholas s-a dus la alta femeie,deoarece nu Matheo nu e tatal sau.
-Stati...ce??
-Da,am facut o greseala imensa.Am avut o aventura cu un barbat si Matheo a aflat.Si..
-Si drept razbunare el s-a dus la alta femeie si nu s-a mai intors,corect??zise Francesca.
-Da,dar nu mai zii la nimeni.
-Doar ca Joseph...nu vreau sa il mint,plus ca dl.Matheo este aici, in oras de mai bine de o luna,si Joseph a tot mers la el.
-Stai...Matheo e aici??Chiar aici??Adica aici??zise mama lui Joseph fiind extrem de uimita.
-Da,chiar in orasul asta.
-Vreau sa il vad.
-Nu se poate asta.Zise Francesca pe un ton hotarat.
-Nu,eu vreau si o sa il vad.
Dupa care pleca din camera,lasand-o pe Francesca naucita.
-Deci ai vorbit cu mama??
-Da,si a reactionat foarte bine.Si pleca.
Cobori jos unde se intalni cu tatal sau si batu palma cu el,dupa care isi facu popcorn si se aseza in fata televizorului uitandu-se la "Brave,,alaturi de cei 2 copii.
In timpul acesta,telefonul Francescai vibra.Era Filo,si raspunse'
-Buna!
-Salut.Ce faci?zise Filo incercand sa para calma,dar nu putea deoarece stia ca nu merse la intalnirea lor si ii era frica ca Francesca sa nu se fi suparat.
-Bine,pe acasa.Tu??
-Si eu..Uite!Imi pare rau,nu am putut sa vin.
-Este in regula....Auzind acestea Filo zambi dar ii pieri acesta cand Francesca isi continua fraza.
-Nici fetele nu au putut sta.M-am obisnuit,stai linistita.Oricum nu era important,doar o chestie banala,pe care mereu o auziti deci..
-Francesca...
-Filo,uite eu vreau sa ma duc sa ma culc.A fost o zi prea obositoare.
-Dar eu vreau sa vorbim.
-Si eu nu,nu acum.
-Dar..
-Serios,nu ma simt bine,vreau sa dorm.
-Dar chiar vreau sa vorbim.E despre noi toate.
-Noi toate??
-Eu,Yle si Mada.
-Continua.
-Uite Francesca...noi stiam despre Joseph si tatal sau.Ne-am intalnit din intamplare intr-o zi si vazandu-l asa l-am intrebat ce a patit si ne-a zis.Imi pare rau ca nu ti-am zis dar nu voiam sa suferi.Adica intelegi tu...
-Sa sufar??si nu, nu inteleg.Sunteti prietenele mele,de mi-ati face asta??Nimanui nu ii mai pasa de mine,toti imi ascundeti cate ceva,toti ma mintiti,toti ma parasiti.Stiti ce??lasati-ma toti in pace.M-am saturat de voi toti.Nu ma asteptam sa faceti asta,mai ales acum.
Si inchise telefonul.Se duse sus in camera ei si se inchise acolo.
Acum chiar nu mai voia pe nimeni.Simtea ca toata lumea isi bate joc de ea,ca nimeni nu o iubeste,si ca lumea este impotriva ei.Plangea gandindu-se de ce se increde atata in oameni.De ce iubeste atat si de ce mereu se inseala in privinta oamenilor.Ii vede intr-un fel,dar ei sunt altfel.Si tot asa,adormi,din nou alaturi de singurul lucru care o intelegea si nu o putea rani:magarusul ei.