Iubire adolescentina

Capitolul 38

Ma gandeam la ceea ce voiam sa fac.Mergeam,stateam,ma intorceam inapoi si din nou plecam.Dar nu mai puteam da inapoi.M-am hotarat.Nu m-am uitat deloc in spate,si am mers unde am vazut cu ochii.Deja incepea sa se intunece,ceea ce nu imi placea.Inima incepea sa imi bata mai tare,si ma uitam intr-una in toate partile.
Nu stiam unde urma sa dorm, nu stiam daca voi mai ajunge acasa,dar un lucru stiam sigur,ca nu vreau sa il mai vad vreodata.
Deci daca as merge toata noaptea,ar fi mai bine,ca as stii mereu ce se intampla in jurul meu,dar imi va si somn si corpul meu va avea nevoie de odihna,si nu stiu ce voi face atunci.Isi tot zicea Francesca in gand cand o masina opreste langa ea.Inima ii statu in loc,era destul de tarziu si se gandea la ce este mai rau.
-Ooo frumoasa domnisoara,mergi undeva??
Stateam si simteam cum inima imi bate mai tare si voiam oarecum sa ma intorc acasa,dar ceva ma impiedica.
Mergeam incontiunare,si faceam pasi mai rapizi,si aud cum masina vine usor dupa mine.De spaima incep sa fug si ma ascund pe o straduta.Stau acolo cam 5 minute,in care aud cum masina trece in viteza,baietii urland si dand muzica la maxim.

Acasa:
NImeni nu stia unde este Francesca,mama ei incerca sa o sune dar avea telefonul inchis,ceea ce o speria si mai tare.Incepu sa sune pe la pritenii acesteia ,care de asemea nu stiau nimic,si o suna pe Alina sperand ca ea sa fie acolo,dar cand suna:
-Buna seara,sunt mama Francescai...
-Buna,s-a intamplat ceva?
-Da,Francesca este acolo cumva?nu a venit acasa si telefonul il are inchis.
-Nu nu este la mine,ultima ora am avut impreuna si atat.
-Ooo Doamne,unde poate fi?
-Cu Joseph ati vorbit??
-Doamne,cum de nu m-am gandit?!!
-Va rog sa ma anuntati daca aflati ceva.
-Bine,va multumesc.
Statu umpic,si apoi cauta numarul lui Joseph si il suna;
-Buna,Joseph??
-Da,eu sunt.Cine este??
-Eu sunt mama Francescai.Vreau....
-Uitati,imi pare rau,dar eu nu mai vorbesc cu ea,ne-am despartit de dimineata,asa ca...
-Poftim??deci nu e cu tine.
-Nu,dar s-a intamplat ceva??
-Da,Francesca a disparut,nu a venit acasa,si are telefonul inchis.
-Nu va ingrijorati.Ea mai face din astea.Parca nu o cunoasteti,probibil este prin ceva bar cu prieteni ei zise el,accentuand cuvantul"prieteni,,.
-Doamne da sa fie asa.Multumesc Joseph,si scuza-ma pentru deranj.La revedere.
Inchise telefonul si se aseza pe canapea,cand:
-Joseph,stiu ca o iubesti,si mai stiu ca iti faci griji pentru ea
in momentul de fata,si orgoliu acela pe care il ai te impiedica sa faci ce trebuie.
-Mama,eu nu mai am cu ea,asa ca putem sa ne uitam linistiti la film sau??
-Bine,fie cum vrei tu.
Dupa cateva minute,se ridica nervos,isi ia haina si iese afara.Merge pe strada se gandeste la Francesca,unde ar putea fi si intra intr-in bar.
-O bere.
Se uita in jur si vedea mai multe fete decat baieti,dar desigur cui nu i-ar conveni?!
Incepuse sa bea pahar dupa pahar,sticla dupa sticla.Vedea toate fetele ca fiind Francesca,si iesi afara.Aerul il facea sa fie mai lucid,dar nu destul.Mergea incrucisat si se tinea de tot ce putea,si timp de 5 minute a stat sa nimereasca gaura cheii.A intrat in casa unde mama lui il astepta si :
-M-ai dezamagit.
-Poftim?dar ce am facut?
-Asta e problema,nu ai facut.Ma asteptam sa mergi sa o cauti nu sa te imbeti in ultimul hal.Zici ca nu mai esti tu,mereu cand vorbeai de ea ochii tai se luminau si cand erati certati sa nu mai zic.Si acuma ai renuntat asa la ea,la unica ta iubire adevarata.
-Tu nu stii ce a facut.Asa ca nu ii mai lua apararea.Si nu e unica mea iubire.
-Joseph...
-Mama,cum ai vrea sa ma comport cu o fata care si-a batut joc de mine si de ceea ce simt.A avut relatii intime cu un baiat care zicea ea a violat-o.Nu stiu ce sa cred....poate ca a facut-o intentionat.Asa ca...mama hai sa nu mai discutam.Noapte buna.Si merge in camera lui si se aseaza in pat,ganindu-se la Francesca.Ar dorii sa fie langa el acuma,sa ii simta manuta cum i-o strange,si sa ii simta cum se ghemuieste langa el,dar isi inchise ochii si se culca.
Parintii ei,si Alina care mersese acasa la cei 2, erau ingrijorati peste masura.Mama sa mai avea putin si plangea,iar tatal ei se gandea la ce este mai rau.Pana dimineata toti au adormit inclusiv Francesca intr-un motel.
Dupa cateva ore,toata lumea era in picioare,doar Joseph dormea,si probabil visa ceva foarte frumos.
Francesca in schimb,mergea pe drum,taraindu-si mai mult picioarele.Ii era somn,nu dormise cum trebuie noaptea trecuta,se gandea la parintii ei si totusi se gandea mai mult la Joseph.
Trecusera 2 saptamani,iarm primele ore ale diminetii,si ea facuse un lucru,fara sa isi dea seama.Isi deschise telefonul,sa vada cat este ceasul,si in momentul aceala,mama ei primise mesaj cu locatie in care este.Telefonul ei era setat ca atunci cand se pierde sau patateste ceva,in momentul in care se deschide,primeste mesaj.Mama ei,impreuna cu tatal si Alina se urcara in masina si plecara.Nu le venea sa creada ca fiica lor ajunsese atat de departe,8 localitatii mai incolo,ceea ce nu era asa de usor,mai ales pentru o fata de 16 ani.
La un momendat,Francesca aude cum cineva clanxoneaza,dar nu se uita,si merge mai departe.Inca o data,nimic,de mai multe ori pana aude ca cineva o striga;
-Francesca,stai ce tot faci?
Recunoscu vocea imediat,dar cu toate astea continua sa mearga,si parca mai repede.Masina se opri,si din ea cobori mama ei si incepu sa fuga?
-Francesca,pentru numele lui Dumnezeu!Opreste-te!zice ea,prinzand-o de mana.
Francesca se oprii si se intoarse la mama sa,plangand si zicand:
-Nu mai pot,nu mai vreau mama.M-am saturat de tot,de viata asta.Nici nu stiu de ce m-am nascut.
-Francesca,cum poti sa spui asta?
-Nu tu nu intelegi,nu mai inteles niciodata mama.Nu stii mai nimic din viata mea.
Doar se uita la ea si nu ii venea sa creada ce ii spunea.
-Da,nu te mai uita asa mama,singura persoana care ma cunoastea cu adevarat si stie tot ce am patit este Joseph mama,pe care l-am pierdut.Si plangea din ce in ce mai tare,mama sa luand-o in brate.Nu intelegea nimic dim ce spunea Francesca,dar intr-un final:
-Cum adica l-ai pierdut?Alina mi-a zis ca v-ati impacat.
-Nu mama,ne-am despartit,nu vreau sa ma mai vada vreodata,si nici nu stii cat ma doare acest lucru.Ma doare mai tare ca si atunci cand ma gandesc ca am fost abandonata de mica.Asa s-a intamplat de fiecare data cand ne certam.Dar cine sa stie,corect?Eu ma prefaceam toata ziua fericita,vesela fara nici o problema,ajungeam sus ,ma bagam in pat si plangeam.Numai eu stiu cum e,si mai ales tu ca parinte,sa te lasi pacalit....Am avut cele mai cumplite momente din viata mea,si nu ai fost acolo langa mine.Poate ca nu nici nu am vrut sa iti zic,dar asteptam de la tine un semn,o intrebare ceva dar se pare ca esti prea ocupata cu divortul ca sa iti mai pese si de mine.
-Dar...
-Niciun dar mama,hai sa lasam lucurile asa si sa mergem in masina unde tata o sa inceapa sa imi fac o teorie si sa ma pedepsiti pe viata,si bine ar fi.Mama s-a urcat prima in masina,si apoi eu.Pe cand sa zica tata ceva,a tacut.Nu a mai zis nimic.Mama il luase de mana si ii zise indirect"lasa,nu acum,si vom vorbi serios.
Eu doar ma uitam la Alina,care ma luase de mana si imi zambea cu acelasi zambet cald care ma facea sa ma sint bine,chiar daca aveam atatea probleme.
Am dus-o pe doamna profesoara,cum zice mama acasa,dupa care pe tot parcursul drumului,nimeni nu a scos un cuvant.Stand pe geam si uitandu-ma vad un baiat in fata si imi dau seama ca e Joseph,asa ca il rog pe tata sa opreasca,pentru a putea cobori.
-Multumesc,voi veni acasa.
-Da sigur,zise el dupa care gasi o parcare si oprii nu departe de noi.
Ma dusesem langa el si luandu-l de mana zic:
-Joseph,trebuie sa vorbim.Dar nu apuca sa mai zica ceva deoarece isi trase mana si zise:
-Imi pare rau,nu te cunosc.Cine esti si ce doresti?
Vorbele ii erau acide si fata arata indiferenta dar,inima lui era fericita.Se bucura ca o vazu ca e bine,ca e acolo,dar...nu era de ajuns.
-Termina odata.Nu te mai comporta cu un copil mic.Putem vorbi?
Ii placea cand ea vorbea asa desi ea era doar un copil si incerca sa para matura.
-Nu va cunosc.Eu nu vorbesc cu straini.Imi pare rau.La revedere.
Si pleca,lasandu-o acolo,cu ochii lacrimand,dar se opri cand o auzi zicand:
-Bine,daca tu vrei sa jucam asa,foarte bine.Gata,pentru mine din acest moment nu mai existi,am crezut ca putem vorbi,dar se pare ca nu.Se pare ca atat am contat pentru tine.Inca o fata pe lista ta de cuceriri.Si incepu sa mearga spre masina,zicand ceva incet cand trecu pe langa el"Stiam ca nu trebuie sa ma intorc,,
-Oricum te intorceai.
-Acuma ma cunosti??nu,nu ma intorceam,uite,na.
-Te cunosc,te-ai fi intors.
-Dar hotaraste-te odata.Odata ma cunosti,odata nu ma cunosti?Suferi de amnezie??odata sti,odata nu??zise ea vizibil enervata.
Ii placea sa o vada cum se enerveaza,cum se roseste la fata si cum gesticuleaza in timp ce vorbeste.
Cei 2 se opresc cand aud o voce:
-De ce faceti atata galagie ?de vreo cateva minute taca taca intr-una.Ce-i cu voi?
Ne intoarcem amandoi,si o vedem pe mama lui Joseph,doamna Maria.
-Nimic,doar ca aceasta straina s-a legat de mine.
-Sti ce?eu o las balta.La revedere.
-Adios.
Pe cand sa plece Joseph,mama lui statea in fata lui si doar ridica degetu spre el.Statu umpic,dupa care o striga:
-Francesca stai?
Auzind astea,ea se intoarce catre el,mai nervoasa ca niciodata si ii zice;
-Deci,deja ma enervezi,nu te mai suport.Ti-am zis sa te hotarasti daca ma cunosti sau nu.Ti-am zis ca o sa te tratez cum ma tratezi,esti strain asa ca,mama mi-a zis ca nu am voie sa vorbesc cu ei.
-Dar daca acel strain te iubeste si tine la tine,mai ceva ca la ochii din cap??
Atunci Francesca se oprii,si un zambet mare si nebun ii aparu pe fata.
-Bine,acum poti sa te intorci si sa vad si eu ca te bucuri.
Doar se intoarse si ii sari in brate.Nu mai putea,era fericita,inima statea sa ii sara din piept,si mainile ii tremurau.
-Esti cel mai rau,sa sti!zise ea.
-Eu??nu cred.Zise Joseph aruncandu-i o privire.
-O sa iti povestesc totul promit,dar promite-mi ca nu o sa te enervezi si toate acele lucruri pe care le faci tu de obicei.
In seara aceea ,toti povesteau la masa,si cand zic toti ma refer la Joseph si Francesca deoarece mama ei nu avea motive sa spuna ceva.Intr-un fel simtea ca Francesca are dreptate,ca nu a intels-o dar .....