Capitolul 15

554 20 0
                                    

Dupa cateva minute,Francesca alaturi de mama ei se ridicara si s-au asezat pe pat.
-Ce s-a intamplat??.ce a fost aia??de ce i-ai vorbit urat?si apoi el...
-Nu vreau sa vorbesc despre asta acum..te rog lasa-ma.Vreau sa fiu singura...
Si tot gandindu-se la Joseph ,ii suna telefonu.
Convorbire:
-Buna,ce faci.
-Salut,bine...si tu esti?
-De ce minti?se aude in vocea ta ca nu esti bine,ca ai plans si acum te abtii..dar nu prea iti iese.
-Cine esti si de unde ai numarul meu?
-Eu ti-am zis ceva, dar se pare ca...
-Tu?nici macar nu te cunosc si imi vi...
-Usor,ne-am intalnit si mai luat si in brate crez..
-Aa...tu esti..baiatu misterios!si un raset mic isi facu aparitia.
-Hey...am auzit un raset?
-Cum ai facut rost de numarul meu?asa de pe o zi pe alta...hmm??
-Un magician nu isi spune niciodata secretele nu??
-Da..si din nou rase.
-Dar ce ai patit?de ce erai asa de suparata cand am sunat?
-Pai....azi m-a chemat mama jos si acolo era Joseph si ne-am certat mai rau si....
-Dar cum de a mai avut tupeul sa vina la tine?
-Nu stiu, dar sper sa nu il mai vad niciodata.
-Esti constienta ca o sa il vezi la scoala si la sala,nu??
-Really??crezi ca nu...ia stai umpic,de unde stii tu ca si el face sala??
-Amm trebuie sa plec..pa.
Cee??isi spuse Francesca in mintea ei dupa care coborase jos deoarece ii era foame.Stand la masa alaturi de ceilalti membrii telefonu vibreaza.
Mesaj :
-Stiu,pur si simplu stiu.Ce faci?
-Da sigur..:)) cu ai mei.
-Ce dragut.Dar totusi lasa telefonul la masa si incerca sa nu mai razi ca se uita ciudat la tine :)).
Francesca se uita in jur chiar asa era.
-Tu nu esti normal.De unde ai stiut?
-Am stiu.Ce zici de asta?
-Da sigur :))..
-Hai ca vorbim mai incolo.Pofta :*
-Mesc :)
Zambea,nu prea avea motiv sa rada,dar o facea.Vorbea cu un baiat cu care se vazuse doar o data dar ceva era,dar inca nu stia ce.
Dupa masa,se asezase in pat si isi puse castiile in urechii si...
Mesaj:
-Ai mancat,esti happy acum.
-Da logic.Traiam ca sa mancam,nu mancam ca sa traim.:))
-Da ce filozofici suntem azi.:)).
-Da cum nu?!Tu ce faci?
-La fel ca tine.
-Adica??...
-La fel ca tine stau in pat si ascult muzica la casti :).
-Ok..acuma ma sperii :)).
-Nu ai de ce..
-Dar totusi cum te cheama?
-Scuze trebuie sa plec.Bye
-Hey..este vorba mea.
-Mai vedem noi asta :))
Francesca era toata un zambet,de parca niciodata nu s-a certat cu Joseph.
Se intinse in pat,si gandindu-se la tipul misterios,adormise.
Pe la ora 11,cand ea dormea ,telefonu ei se aprinse,primise un mesaj....chiar doua.
The first message was:
"Cred ca acum dormi ca un bebelus.Vroiam doar sa iti zic noapte buna.Ne vedem maine :*,,-Tipul misterios
And the second was:
"Buna,sper ca esti bine,nu am vrut sa zic acele cuvinte,doar ca m-am enervat.Cand ai plecat ti-a cazut ceva si as vrea sa ti-l inapoiez maine.Imi.pare rau din nou.,,
-Joseph.
Dimineata cand se trezise vazuse cele 2 mesaje.Poate din curiozitate sau din alt motiv citise mesajul de la tipul misterios.Nu ii lua mult timp ca ii si raspunse:
"Neata :)..ne vedem??dar cum asa??..,,
Mesajul lui Jospeh il citise dar nu ii raspunsese.Nu vroia,o ranise prea tare.
Se duce la baie si isi face rutina de dimineata si se imbraca cu niste pantaloni negri,un hanorac albastru, paru intr-un coc ciufulit si desigur ochelarii de toate zilele.
-Eu am plecat la scoala.striga ea de la usa.
-Unde pleci?ca nu ai mancat.
-Mi-a dat tata niste bani,imi cumpar eu ceva..paa.
-Francesca....
Mergand ea pe drum primeste un mesaj:
-Da,ce te miri,crezi ca sunt ceva boschetar? :))ne vedem la scoala.Bye
-:))nu am zis asta :))..e vorba mea.
-Nu mai este.
Si desigur,din nou rase.Joseph trecuse cu masina pe langa ea si o vazuse fericita.Se astepta sa o vada trista dar nu..
Ajunsa la scoala au intampinat-o prietenele ei Filo si Mada.Ca de obicei,cand se intalnesc cele 3 nebune nu iese bine.
Stand ele si discutand primeste un mesaj.
"Frumosi ochelarii...chiar frumosi,,.
-Poftim?de unde ma vezi?
Si incepe sa caute cu privirea pe baiat.
-Dejeaba te uiti,eu te vad tu nu.
-Serios??unde esti?
Astepta cateva minute nu mai primise mesaj.
-Off..
-Fran,ce ai patit?de ce oftezi asa?
Vroia sa le spuna si fetelor ceva dar nu,ceva o oprise.
-Nimic,stiti si voi mate din nou..inca o ora in care profu urla.
Intra in clasa si desigur,proful de matematica incepe sa urle.
Pe la jumatatea orei Francesca simte cum telefonul vibreaza.
Mesaj:
-Imi pare rau pentru tine.Nu urasc mate dar ...profu tau..pff :))
-Stiu :(..e naspa cu el.Daca ai stii ce urla.
-Da, il pot auzi :))..
-Ma bucur.
-In pauza ce faci?ne vedem?
-Bine ;).Ne vedem..bye :*..
Ora trecuse repede,si Francesca s-a dus la cantina impreuna cu prietenel sale.La un momendat Francesca le spune fetelor:
-Hey,eu ma duc pana la cineva..ne vedem.dupa.
Merge ea cand aude din spatele vocea lui:
-Bune,ce faci?
Se intoarce si vede un baiat cu ochii verzi deschisi si cu paru saten.
-Hey...deocamdata ma uit la tine.
-Haha...vii afara?prefer sa mananc la aer curat.
-Imi place cum gandesti.
Incepura sa vorbeasca, sa se cunoasca cat de cat.Aflase ca tipul misterios avea o surioara de 6 ani pe nume Cristina,si ca tatal sau e plecat si venea doar de sarbatori.In timp ce mancau il vede iesind pe Joseph afara tinand ceva in mana.Nu i-a luat mult pana a vazut ca in mana lui se afla medalionul ei.Se ridica nervoasa si porni spre el.
-Ce faci cu asta??de unde il ai?
-Poftim?cand s-a
-Cand ce??...de ce l-ai luat?si lacrimile isi facura aparitia.
-Stai..cand ti-am facut farsa aia...
-Farsa??esti normal??cum sa fie aia farsa?
-Da ce era ma??hai zii,ca vad ca acuma esti tare-n gura..hai zii...sa nu imi spui ca ti-am rupt inimoara..si un ras malefic venii din partea lui.
-Esti un idiot!si cu asta Francesca pleaca plangand.Si se duce in clasa de muzica.Sta umpic dupa care se duce la orga si canta.Prin acest lucru ea isi exprima cel mai bine sentimentele.
-Buna,esti bine?
-Nu,nu sunt.Ma simt ca o ratata ,ca o fraiera ca...
-Hey...gata,gata.Sunt aici.
Si tipul misterios o ia in brate,incercand sa o linisteasca.Simtea inima lui cum batea si parca acest lucru o calma.
-Mersi...scuze ,mereu plang si..
-Si ce??..e bine,te descarci.
-Da dar..
-Dar nimic...gata.
-Si pe tine te cheama??ca tot nu mi-ai zis.
-Da,vin acum!striga el prefacandu-se ca cineva il striga.
Ce mai om!zise Francesca si se indreapta spre clasa de franceza unde avea ultima ora.
In timpul orei,la care ea nu era atenta primeste un mesaj:
"Te astept la iesire,mergem impreuna acasa,e ok?,,
La vederea mesajului un zambet i se ivise.
"Da,e bine, ne vedem.,,
Dar ghinionul a fost ca profesoara a vazut-o si a scos-o la raspuns.Dupa ascultare s-a dus in banca si a stat cuminte restul orei.
Cand a iesit afara nu l-a salutat.
-Ce ai patit??
-Tu am patit.
-Adica?ce am facut?
-Mi-ai trimis mesaj si m-a vazut profa,si desigur ca m-a scos la raspuns.Spuse ea cu o fata trista.
-Ohh..imi pare rau??si ti-a dat nota?
-Logic..ca doar nu m-o felicitat.
-Si cat ai luat?
-Pai cat puteam sa iau??daca nu...10 ca am stiu sa ii fac exercitiul acela,si se apuca de ras.
-Hey...m-am speriat ca din cauza mea...
-Te-am pacalit ,te-am pacalit.
-Da??..pai hai sa vedem ce se intampla cand eu o sa te prind si o sa...
Dar nu mai apuca sa zica nimic ca Francesca o ia la fuga si el dupa ea.Ajunsa in fata casei se opreste,dar este prinsa in brate de el.
-Mersi.
-Pentru?ce am mai facut?
-Nimic,mersi ca m-ai facut sa rad si sa uit de toate.Dar cum te cheama??si il lua de mana ca sa fie sigura ca nu m-ai pleaca.
-O sa iti zic diseara bine?Promit.
-Bine,astept.Bye..si ii da un pupic pe obraz dupa care intra in casa.


Iubire adolescentinaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum