<<“Secretele ucid, Amme!” este replica pe care o folosea tata intotdeauna, cand mama rezolva un caz pe cale ‘neortodoxa’!>>
Aceasta era replica, le rasuna in minte de cand plecasera de la casa Familiei Gilbert- sau ce mai ramasese din ea. Urmatorul obiectiv al detectivilor era acela de a o interoga pe Amanda Boxer. Din spusele Emmei Gilbert, ei aflasera faptul ca aceasta se transferase la alta socala, dar nimeni nu stie unde si de ce. Emma le mai zisese si faptul ca diriginta, trebuia sa se intalneasca cu mama ei in ziua cand disparuse.
Astfel, urmatoarea oprire a lor a fost la liceul unde invata Emma. Era o cladire veche, mare, avand trei etaje, observandu-se faptul ca fusese recent renovata, poate chiar in vacanta ce trecuse. Directoarea scolii era o femeie mica de statura, cu parul blond, lucios si cu niste ochi albastrii avand o tenta spre violet. Era imbracata intr-un costum deux-pieces elegant, pe dedesubtul sacoului, avand o camasa fina de matase. Se vedea ca era o femeie trecuta de a doua varsta, iar din ce aflasera de la secretara, care ii condusese pana aici, era faptul ca doamna Case, era o femeie hotarata, calma si foarte corecta. Detectivii au cazut de comun accord ca Brown sa preia fraiele discutiei.
- Buna ziua, doamna director! Sunt detectivul Andrew Brown, iar el- aratand spre colegul sau- este det. Scott Evans.
- Buna ziua, domnilor! Numele meu este Kamelia Case. Inainte de a-mi spune scopul vizitei dumneavoastra, va pot servi cu ceva de baut? O cafea, un ceai?
- O cafea, va rog! Raspunsesera amandoi in acelasi timp.
- Desigur ! Carrie, trei cafele te rog!
- Imediat! Detectivii tresarira, la auzirea vocii din spatele lor. Directoarei ii aparu un zambet sfios si adauga dupa ce fura aduse cafelele.
- Intotdeauna face asa. Se apropie fara sa iti dai seama! M-am obisnuit, in 11 ani, de cand lucreaza cu mine.
- Sunteti directoarea scolii de 11 ani? Intreba Brown
- De treisprezece, chiar! Sa va explic: bunicii mei au platit construirea Institutiei, la inceput fiind scoala generala. Apoi, s-au gandit sa faca si liceu, si am ajuns la conducere dupa ce tatal meu, a hotarat ca era timpul sa se retraga de la conducere, sa iasa la pensie si sa-si traiasca batranetile fericite. Ofta. Deci, carui fapt ii datorez vizita dumneavoastra? Si de data aceasta se uita numai la Brown.
- Aaa …am venit in legatura cu doamna Amanda Boxer. Am auzit ca a cerut sa fie transferata… am dori sa aflam unde, de ce si chiar sa ne povestiti un pic despre ea , daca nu va deranjeaza…
- Mai bine, va dau dosarul ei. Carrie?!
- Da, doamna! Se furisa din nou, dar de data asta detectivii erau pregatiti.
- Adu-mi te rog, dosarul doamnei Boxer.
- Ma duc imediat la subsol si vi-l aduc! Raspunse grabia Carrie.
- Dar cine a zis ceva de subsol, draga mea?! Este aici, in dulap la litera B. si directoarea arata cu degetul in directia unuia dintre seratarele dulapului, ce ocupa tot peretele in latime.
- Ah, da asa este, credea ca a fost dus la subsol, din moment ce …
- Am facut o copie! Acum da-mi-l, te rog! O repezi directoarea, vizibil enervate de comentariile inutile ale secretarei. Aceasta il inmana detectivului si iesi imediat din birou.
- Va multumesc! Il putem lua la sectie pentru o investigatie mai amanuntita? Este complet?
- Da, si il puteti pastra cat este nevoie, dar scuzati-ma…o investigatie?
- Da, asa este, nu v-am zis… amprentele doamnei Boxer au fost gasite in masina gasita la periferia orasului- poate ati auzit la stiri… [directoarea ramasese blocata].
- …..si se crede ca trupul- sau ce a mai ramas din el- ar fi al ei?
- Al ei, sau mai exista o posibilitate… sa fie al lui Jane Gilbert.
- De ce al doamnei Gilbert?
- Deoarece, masina gasita este a ei… tocmai ne-a confirmat-o fiica ei.
- Biata Emma!
- Da, este foarte trist! Se trezi si Scott vorbind, si cei doi se uitara la el, de parca ar fi si uitat de existenta lui!
- Si, de asemenea, relua Brown, au mai fost gasite si amprentele unui anume Dan Cross. La auzul numelui, directoarea tresari.
- Dan Cross?
- Da, il cunoasteti?
- Da, este un nou-venit! S-a transferat la inceputul acestui an, dar chiar nu stiu , ce legatura ar putea sa existe intre ei…
- Ne puteti imprumuta si dosarul lui?
- Desigur! Si directoarea se ridica sa aduca dosarul. Il gasi si il inmana, nu inainte de a-i ruga sa o tina la curent cu demersurile anchetei. Brown afirma din cap. Si, ar trebui sa port vreo discutie cu Dan sau sa-l supraveghez?
- Doar sa ne anuntati in cazul in care lipseste de la scoala.
- Sigur ca da!
- In cazul acesta, noi ne-am facut treaba aici. Poftiti cartea mea de vizita in caz de… ceva!
Facusera schimb de carti de vizita, isi luara la revedere si cei doi plecara. In drum spre masina incepusera traga concluzii, cum faceau de fiecare data.
- Deschisa la vorba doamna director, nu?! Spuse Evans
- Da.
- Pare destul de hotarata!
- Da.
- Are un corp…!
- Da.
- Si a pus ochii pe tine!
- Da…ce?! spuse Brown, parca trezit la realitate
- Hei, vorbesc de cinci minute cu tine si afirmi fiecare propozitie! Replica colegul sau cu un ton nemultumit.
- Ma gandeam…ai observat schimbul de replici, la faza cu dosarul? Secretara tinea neaparat sa se duca la subsol, iar directoarea ii facea semn din priviri , sa inceteze sa o mai contrazica- pana nu a repezit-o , nu a incetat!
- Poate tu ai fost atent la privirea directoarei, dar eu am fost atent la picioarele secretarei. Ai vazut cu ce era incaltata? Avea bocanci silentiosi…din aceia, pentru armata!!! La ce ii trebuie asa ceva?
- Ca sa asculte pe la usi?! Hai , sa mergem si ne gandim pe drum.
In timp ce Scott conducea relaxat spre sectie, Brown isi arunca un ochi prin dosar.
- Mmmm…Scott, directoarea a zis ca este complet, nu?
- Da, a zis.
- Si atunci de ce ii lipseste fisa de transfer???
CITEȘTI
Secretele ucid : Origini
Mystery / ThrillerSe spune ca secretele sunt bine ascunse numai daca au un singur paznic. Dar ce se intampla cand acel paznic dispare, si strainii trebuie sa se asigure de distrugerea tuturor dovezilor incriminatorii. Emma, o fata de 17 ani, pleaca in cautarea mamei...
