Secretele ucid : Origini

Cadoul

In acel moment, capul imi era invadat de o multime de intrebari, si nu puteam sa raspund la niciuna. Ce facuse mama? Pe cine deranjase asa de tare, incat sa-i faca una ca asta? Biletul asta era verdictul, pe care politistii nu au fost in stare sa mi-l dea, sau nu au vrut? Cine aflase de “ancheta” mea? Cine… si cum a putut sa intre aici si sa lase biletul, in cateva minute in care am fost plecata?

                Toata noaptea am stat acolo, la masa si m-am gandit la ce era de facut. Se pare ca era cineva care ma urmarea 24 h din 24 , altfel nu-mi dau seama cum a putut sa afle de planul meu si al Claudiei. Oare chiar ma vazuse, in ziua aceea la subsol, cel care luase dosarul? Oare eram in pericol? Era bine sa arat biletul politiei?  Trebuie sa inspectez casa, sa vad daca intrusul a lasat vreo urma, dar dupa ce pleaca Dia! Nu vreau s-o bag in asta… sa devina un pericol pentru ea si sa… gandurile mi-au fost intrerupte de pasii prietenei mele, care cobora somnoroasa scarile.

-          Hei, buna dimineata! Cum de te-ai sculat inaintea mea? Intreba ea mirata

-          Am avut un cosmar, si m-am trezit de ceva vreme.

-          Vad ca ai baut si un ceai si …-in momentul acela mi-am dat seama ca biletul era inca in fata mea… am incercat repede sa-l ascund, dar degeaba- ce e ala?

-          Nimic…

-          Da-mi sa vad!

-          Nu, nu este nimic…

-          Da-mi-l ! incepu sad ea din picior, semn ca se enerva.

-          Deci, cum ai dormit? Am intrebat, aparandu-mi pe fata un zambet fortat.

-          Ti-am spus sa imi dai biletul! DA-MI-L!!!

-          Ah, Dumnezeule Mare, nu renunti niciodata?  Am zis si i-am biletul

-          Emma Gilbert, ce este asta? Unde l-ai gasit? Iti dai seama de gravitatea situatiei? Daca o sa vina si dupa tine? Asta inseamna ca era trupul mamei tale? O, Doamne, trebuie sa chemam…

-          DIA!!! Taci odata! Nu chemam pe nimeni!

-          Dar, dar … trebuie sa le zici! Pentru a-l prinde pe nenorocit, trebuie sa-I ajuti cum poti.

-          O sa ma gandesc! Acum, nu mai cauti nimic la scoala- niciun dosar, nicio fisa, nicio informative, m-ai inteles?

-          … bine!

-          Promite-mi! uita-te in ochii mei si promite-mi!

-          Promit!

-          Si cred ca ar fi bine sa te muti la tine acasa. E mai bine asa! Sa nu aiba nimic cu tine. Nu ne vom mai vedea… cel putin pana se linistesc lucrurile. Cu mine, au ce au, si nu cu tine. Vom vorbi numai prin telefon. Daca vrei sa vorbesti cu mine la scoala, imi trimiti un SMS si ne vedem la baie…

-          Stai! Te intorci la scoala?

-          Da! Si in plus, trebuie sa-l eviti pe Dan…nu trebuie sa mai interactionezi cu el pana nu aflam…aflu ceva despre el!

-          Deci, tu iti continui ancheta?

-          Trebuie! Mi-au omorat mama! Si cred ca le voi zice politistilor, despre bilet!

-          Eu ma voi “imprieteni” cu Denisa, sa vad daca mai pot afla ceva…iti promit ca voi fi precauta, si voi respecta lista lunga de cerinte pe care mi-ai insirat-o!

-          Multumesc…am imbratisat-o si in acel moment ii multumeam lui Dumnezeu ca am pe cineva alaturi, in momentele astea.

-          Bine, o sa-mi fac bagajele si plec. Deci vi azi la scoala?

-          Da!

Dupa ce si-a strans lucrurile si a plecat, i-am sunat pe detective si i-am rugat sa vina la mine, ca am ceva important sa le arat. Dupa ce am sfarsit convorbirea, m-am dus in birou… eram sigura ca a intrat pe fereastra- aceeasi fereastra care am gasit-o deschisa si acum doua nopti. Dar era ceva ce nu se lega… daca a intrat pe fereastra din birou, cum a reusit sa ajunga in bucatarie, daca eu am stat in usa? Doas daca… au fost doi! M-am dus repede, la usa din spate si am vazut ca nu era incuiata…, iar aseara am inchis-o! nu erau semne de intrare prin forta, deci au avut cheie… Dan a avut cheie- de aia nu l-am gasit in baie, usa biroului era deschisa, acolo unde mama tinea cheile de rezerva, sic and ma reintorsesem, Dia imi spusese ca plecase in graba. Si cand m-am dus in birou, si am cautat in sertar…surpriza- erau acolo! Desigur, prima seara a fost de recunoastere si imprumut si aseara a fost restituirea si… cadoul, pentru care a depus atata munca! Am auzit soneria, m-am dus la usa si cand am deschis-o… nu era nimeni dar in schimb era… o cutie de suc de visine de care statea sprijinit un plic. Le-am luat si am intrat in casa. Am pus cutia cu suc pe masa, in bucatarie si m-am asezat pe scaun pentru a citi biletul ce era in plic.

Distreaza- te la maxim, si bucura-te de lucrurile placute cat mai poti, pentru ca  s-ar putea sa nu mai existe o noua zi, sau o a doua sansa! Mama ta nu a stiut sa pretuiasca ce avea, si a pierdut TOTUL !!!

PS:  Vei sti ce sa faci cu chibritul … dar ai grija sa nu te arzi!

Abia atunci am realizat ca mai era ceva in plic. Macar au facut si ei ceva bun- nu mai aveam suc. M-am dus la dulap am scos un pahar si mi- am turnat turnat niste suc. Ah, ce culoare superba avea! Cand am vrut sa iau o inghititura, s-a auzit soneria. Am lasat paharul pe masa si m-am dus sa deschid- de data aceasta, erau detectivii! I-am poftit in bucatarie si ne-am asezat exact ca data trecuta.

-          Unde este prietena ta? Intreba cel tanar care se pare ca avea iar cuvantul.

-          Am primit azi-noapte un bilet, si i-am zis ca este mai bine sa plece. De aceea v-am chemat!

-          Unde este biletul?

-          Vi-l aduc imediat! Aaa…daca doriti serviti-va cu suc. De abia l-am … primit.  Luati pahare din dulap. Si m-am dus sa iau biletul din birou, unde il uitasem.

-          Cineva a intrat la mine in casa, azi-noapte… de fapt cred ca au fost doua persoane pentru ca am auzit zgomote in birou si m-am dus intr-acolo, deci nu avea cum sa treaca de mine, si cand m-am intors, biletul era pe cana cu ceai. In dimineata asta, m-am dus la usa din spate si am gasit-o descuiata si eu stiu sigur ca aseara … incepusem eu sa zic pe in drum spre bucatarie, si m-am oprit brusc, cand am vazut expresia intunecata de pe fetele lor.

-          Ce se intampla? Am intrebat.

-          De unde ai cumparat sucul? Intreba detectivul Brown

-          Aaa…

-          De unde? Intreba repede si celalalt

-          L-am… primit!

-          Cand?

-          Adineauri.

-          De la cine?

-          Nu stiu! Cand am deschis usa era doar cutia cu suc si un bilet. De ce , ce s-a intamplat?

-          Unde este plicul?

-          Ce s-a intamplat? Am intrebat incapatanata.

-          Ai baut suc? Ai luat vreo inghititura? Intrebara in acelasi timp

-          Nuu!!! DE CE???

-          Este… benzina!

Si atunci imi amintisem cum suna ultima parte:

 “Vei sti ce sa faci cu chibritul … dar ai grija sa nu te arzi!”