9

28 1 0
                                    

Ok, ceva foarte grav nu s-a întâmplat. Din păcate, însă, ceva jenant , cam da.Inghetata mea a ajuns pe tricoul lui și a făcut o frumoasă pată albă pe materialul negru. Iar eu, eu m-am împiedicat și el m-a prins în brațele lui puternice.

-M-ai salvat din nou!am exclamat eu încercând să zâmbesc, deși fierbeam de nervi și rușine.

-Și aș mai face-o odată!

-O să fie nevoie.am răspuns încercând să par calmă.

-Hm!a exclamat el.

-Oh, îmi pare rău pentru tricoul tău.

-Nu-i nimic! Nu era cine-stie-ce.

Of, cât de amabil e omul ăsta?

-Mh......mai vorbim.a spus el.

-Ok.am încheiat eu conversația.
Nicole râse al naibii de tare după ce ne-am depărtat de tip.

-O să îți iau alta!a spus ea.

-Bine. De data asta cu mentă și bucăți de ciocolată.am ales eu fericită. Gata cu cea cu nucă de cocos pentru azi!

Ea a aprobat și am plecat să îmi mai iau o înghețată. Cum lui Nicole nu îi place nuca de cocos, cred că incidentul a amuzat-o.

Apoi am plecat acasă și ne-am uitat la poze din copilărie. Am văzut o poză cu noi pline de ruj pe față. În acea zi ne rujaseram cu ochii închiși. Când cineva a bătut la ușă, am crezut că e băiatul cu pizza și am vrut să îl speriem. Am deschis ușa și am strigat,, Bău!''. La ușă era directoarea școlii mele. Haha.

Ne-am amintit de toate nebuniile făcute în copilărie. Cât de ușor era atunci. Bine, faza cu directoarea s-a întâmplat când aveam 14 ani. Și a fost grozav. Trebuia să îi faci poză!

Spre seară, tatăl ei a venit sa o ia de la mine. Urma să merg la școală luni, așa că după ce am rămas iar singură acasă, am început să mă pregătesc de școală. Urma o zi lungă și grea.

Adolescent o dată în viațăUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum