Convergent

Capitolul 33

Parchez maşina brunetului în curtea casei lui, îmi iau geanta şi mă strecor acasă, aşteptând cu nerăbdare să trag un pui de somn. Abia mă mai pot ține pe picioarele care parcă se topesc precum ceara sub propria greutate.

Vremea de afară nu este tocmai paşnică, iar întunericul care a pus stăpânire peste întreg oraşul, mă înfioară. Întotdeauna mi-a fost frică de întuneric, dar în aceeaşi măsură l-am şi adorat.

Iubesc să stau pe veranda casei în nopțile calde de vară şi să privesc luna argintie şi explozia de stele, care prin multitudinea de forme pe care le concepe, transmite ceva. Un mesaj ascuns, dar totuşi descifrabil. Astrologia m-a pasionat dintotdeauna, dar n-am făcut ceva pentru a-mi satisface plăcerea asta. M-am rezumat doar la a citi de pe internet diverse lucruri interesante, şi cam atât.

Când ajung acasă, mă arunc direct în pat, deşi doar eu ştiu cât de mult mi-aş fi dorit să fac un duş fierbinte. Mă acopăr până la gât, şi închid ochii, aşteptând să adorm.

Deschid brusc ochii când aud nişte zgomote neobişnuite. Înlătur pătura care mă acoperea în întregime, şi mă ridic din pat, fără să stau pe gânduri. Renunț să-mi iau papucii pufoşi de casă care-mi încălzeau picioarele, din pricina faptului că nu-i găseam.

Habar nu am pe unde ar putea fi. Ar fi trebuit să-i găsesc până acum. În fond, casa chiar este pusă la punct, față de alte dăți.

Aud zgomotul televizorului, zgomot care venea din sufragerie. Din câte îmi amintesc eu, am închis televizorul imediat după ce am venit.

Mă îndrept cu paşi mărunți spre canapea, iar când îi văd pe cei doi întinşi, uitându-se la desene animate, rămân fără niciun fel de reacție.

-Văd că te-ai trezit, spune făcându-mi semn să mă aşez alături de ei.

-Ce cauți aici, Alexander? întreb şi casc.

-Păi, noi avem planuri pentru astăzi, spune făcând semn spre Katherine, şi ne-am gândit dacă ai vrea să ni te alături.

Mă apropii de cei doi, oarecum bulversată. Se pare că încă nu m-am dezmeticit.

-Ce spui acolo? Fă-mă să înțeleg, spun îmbufnată.

Mă sărută scurt pe obraz, în timp ce Katherine se aşază undeva mai aproape de mine. O sărut pe creştetul capului, şi ascult cu băgare de seamă ce are de zis brunetul din stânga mea.

-Tatăl meu organizează o mică ieşire în familie la casa de vacanță de la munte şi am fost invitați toți trei, spune cu un zâmbet larg pe buze.

Ascult fără să dau vreun răspuns. Am mai întâlnit o dată părinții lui, atunci când eu şi Alexander nu formam un cuplu, deci presupun că nu o să trec prin acele emoții prin care trec, de regulă, iubitele când întâlnesc familia sufletului pereche.

-Ăm, da, normal că o să vin cu voi, dar chiar era necesar să vii aici şi să mă sperii de moarte? întreb mărindu-mi ochii.

-Da, răspunde la unison cu Kath.

-Bine, îi privesc suspect. Când trebuie să fiu gata? întreb.

-Într-o oră, spune relaxat.

-Într-o oră?! sar ca arsă.

Clatină afirmativ din cap, fiind mult mai relaxat în comparație cu mine. Mă ridic bulversată de pe canapea, aruncându-i priviri ucigătoare.

-De ce nu m-ai trezit mai devreme? întreb.

El afişează o figură de om nevinovat, muşcându-şi buza inferioară.

-O, nu face fața asta! mă răstesc la el.