Hopeless

Hopeless Sase

Am intrat in joc dupa ce blonda pe nume Abby (da, așa o cheamă) mă tot călca pe nervi.

Desi eu am baut cel mai putin, acele pahare au reusit sa ma ameteasca. Fiecare au pus intrebari stupide, unele inocente pe cand altele au fost intrebari pe care nu le mai auzisem niciodata pana acum. Prima intrebare a fost cea mai stupida dintre toate ai tinut parul unei persoane care voma? Cat de infantil, de ce oare am fost de acord sa joc?

Am impresia ca vad dublu.

"Olivia! Randul tau" rasuna vocea Brianei peste muzica rock care a devenit din ce in ce mai buna.

Trebuie sa spun ceva memorabil, ceva ce toți de aici au experimentat, mai puțin eu. Sunt doua chestii, deci am din ce alege.

1. Nu am făcut sex niciodată.

2.Nu am fost îndrăgostită niciodată.

"Nu am fost niciodata indragostita" prefer a doua varianta, oi fi eu beata dar trebuie sa am grija la prostiile pe care le-aș putea scoate pe gura.

Ma simteam așa mândra de mine cand au dat toți shotul de votka pe gât, dar nu a durat prea mult mândria aia din cauza unor perechi de ochi incredibili de verzi. El de ce nu bea?! Nu îmi spune ca nu s-a îndrăgostit niciodată? Ce fraier.

La fel esti și tu, o fraiera. Sunt amețită iar vocea aia enervantă din capul meu tine cu el?! Ma privește, pentru prima data in seara asta in ochi, nu subtil, nu cu coada ochiului. Ci cu totul, toată atenția lui este fixată asupra mea și asta îmi face stomacul sa o ia razna. La propriu!  Ma ridic atat de repede încât aproape ma împiedic in masa din living. O iau spre cel mai apropriat balcon și ma las pe vine. Înghit in sec și sper sa scap de gustul amar din gura.

Inspir si expir. Ma las cu totul pe betonul rece lăsându-mi totodata capul pe spate. Aerul rece îmi face bine, îmi face greața sa dispară.

Îmi deschid un ochi când aud un zgomot dar îl închid la loc când îl observ pe el.

"Nu esti prietenă buna cu alcoolul, corect?"

Îmi deschid ochii si fac o grimasă. Între timp Darren s-a așezat langa mine.

"Nu sunt prietena buna cu votka" ceea ce e și adevărat. După câteva shoturi, una dupa alta, m-am cam scârbit de la votka și mi-am promis ca nu mai pun gura pe ea. Dar mi-am cam încălcat promisiunea.

"Si cu alcoolul in general?" Îmi ridic o sprânceană, întrebându-l din priviri dacă vorbește serios, însă el îmi răspunde cu o simpla ridicare din umeri.

"Prefer apa" recunosc eu iar el rade. O ia ca pe o gluma dar eu vorbesc serios.

Îmi întorc privirea curioasa spre el, si îi obrev o pereche de gropițe in obraji. Isi aseaza cotul pe genunchi și isi lasă capul in palma privindu-mă. Rasul lui se transforma usor într-un zâmbet șters, iar gropițele îi dispar la fel de repede cum au și apărut.

Îmi cântăresc opțiunile și ma întreb dacă ar fi o idee buna să abordez subiectul 'ce ai făcut in orașul meu'

Pare bine dispus, și oricum e doar o simplă întrebare. Nu are de ce sa nu îmi răspundă.

"Ce ai făcut zilele trecute in Houdon?"

Tresare aproape vizibil iar mimica feței lui se schimba drastic. Se îndreaptă de spate si isi strânge palmele in pumni. Inspira adânc și se întoarce spre mine cu o privire care îmi face parul de pe mâini sa se ridice.

"Sa nu mai aduci vorba de asta. În fata nimănui!"

Înghit in sec și nu îndrăznesc se respir decat atunci când îi pierd trupul înalt printre studenții care dansează.

La asta nu ma așteptam...

Ajunsă in fata canapelei o aud pe Caitlin strigând la mine.

"Pe unde ai umblat?" Continua ea.

"Am fost sa iau o gura de aer" îi spun privindu-l pe Darren. Acum rade împreuna cu Luke și Chase, nu seamănă deloc cu băiatul din balcon care era gata sa ma omoare.

"Ce ai spus?" O întreb pe Caitlin când îmi distrage atenția.

"Oh, nu ai idee ce ai pierdut"

Briana incepe sa imi povesteasca despre cum a fost Luke lovit de tipa pe care a sarutat-o in urma unei provocari.

Oare de asta rade și el?

Îmi scutur capul și sper sa scap de gândul ala penibil. Ce îmi pasă mie din ce motiv rade el.

"Cand plecam de aici?" o intreb pe Caitlin după ce beau o doza de cola.

"Ce ai spus?" Ma priveste pierdută si se intoarce la conversatia aprinsa pe care o poarta cu Abby.

Nu mai pot respira acelasi aer cu el. Trebuie sa fac ceva sa scap de aici. Nu mai suport sa vad cum isi da parul pe spate, de fiecare data când îi intra in ochi. Sau felul in care i se ivesc gropițele când rade, sau felul in care isi răsucește inelul de pe index.

Ma ridic nervoasă și îl rog pe Chase să ma urmeze in bucatarie.

"Chase, ne duci te rog si pe noi pana la camin?"

El e singura mea speranță, și dacă spune nu, am pus-o.

"Imi pare rau Olivia, sunt beat iar acum politistii stau la pândă pentru a-i amenda pe studentii in stare de ebrietate."

Îmi zâmbește cu regret și isi culege o sticla cu apa de pe masă.

"Nu mai suport sa stau aici" o spun doar pentru mine însă Chase mă aude.

"Daca vrei poti intra intr-un dormitor, sa ai putina liniște și mâine dimineata mergem impreună in campus"

"Serios? Asta-i minunat"

Îi zambesc și pentru prima data după ce am intrat de pe balcon, o fac sincer.

Îl urmez spre scări iar când ajungem la ultima usa de la etaj, îl iau in brațe si îi mulțumesc.

"Ne vedem mâine" îmi face cu mâna și coboară scările in grabă. Închid usa după mine și răsucesc cheia de doua ori.