Jocul destinului - Vol. III

Capitolul 22 - Petrecerea din intuneric

O dimineata linistita tipica de decembrie demarase in forta. Ningea in continuu. Tata imi pregatise micul dejun, iar mama facea curat inca de la primele batai ale fulgilor de nea in geam. Era timpul pentru curatenia generala de Craciun.

- Vrei si scortisoara ? Ma intreba tata grijuliu.

- Da, dar putina. Am zis privind o reclama la o masina la TV.

- Haide, ca dupa ce dai de carnet poate facem cumva si iti luam si tie o masina.

- Serios !? Am zis entuziasmata, iar tata dadu aprobator din cap.

Imi aseza ciocolata in fata si se aseza cu ceasca de cafea langa mine. Era foarte obosit. Avusese multa treaba prin Norvegia si Germania, iar frigul de acolo ii crapase mainile. Era un exempu pentru mine si il iubeam cu toata fiinta mea. Aproape ca imi venea sa plang, dar am inspirat adanc aburul si am sorbit cu teama.

- Ce masina ? Intreba mama care aducea cu ea niste carpe de sters praful.

- Nimic nimic, draga. Zise tata facandu-mi cu ochiul.

- Eu merg sa fac o baie..

- Si dupa iti faci curat in camera. Aseaza-ti si tu cadourile.

- Fie, cum zici tu. Si i-am imbratisat scurt, evaporandu-ma.

Aveam nevoie de o baie lunga cu multa spuma si muzica de fundal. Am vorbit putin cu Elena care parea entuziasmata ca pleaca intr-o vacanta la munte, la care ma invitase, insa refuzasem. Se anunta aparent o zi linistita si stand in cada, mirosind menta datorita spumantului, mi-am amintit de Matei. Speram sa mai vorbim.

Monica imi lasase un mesaj pe facebook. Imi voia numarul de telefon petru ca trebuia ,,urgent'' sa vorbim. Initial ma speriasem, dar apoi auzindu-i tonul vocii m-am linistit.

- Hei Mayla !

- Hei Mona ! Ce faci ?

- Hmm, eu am dormit aproape 12 ore dupa majoratul tau..Si iti dai seama ca m-am trezit cu chef de petrecere.

- Asa..Si ? Ce ganduri ai ?

- Ei bine am vazut cat de petrecareata esti si am vorbit cu Rafaela si vrem diseara sa iesim intr-un club. Ce zici ? Te bagi ?

-Suna chiar bine. Chiar imi placea ideea. Deci ? Ce facem ?

- Ne gandeam sa mergem la Vice.

- Suna chiar bine. Stiu ca diseara este petrecere organizata la Vice.

- Mai stii pe cineva care a vrea sa vina ?

Rafaela ii lua telefonul din mana si ma intreba pe un ton care ma facuse sa chicotesc.

- Adica prin cineva ne referim la vreun baiat ? Ha ha .

- Haide mai Rafa termina cu prostiile.. II zise usor afectata Mona.

- Hmm, am sa intreb. Oricum vedem pana diseara.

-Ok, la 8 sa fii la noi. Plecam pe la 11.

- Va pup.

O cunosteam pe Mona de foarte mult timp. Invatasem sa mergem amandoua pe biciclete in parcul din apropierea casei sale. Dupa ce veneam de la scoala vinerea, mergeam la ea si dormeam pana duminica. Tatal sau avusese o afacere cu tablouri si mereu in podul ei erau tablouri si panze impecabile care abia asteptau sa fie mazgalite. Imi placea mirosul acela de culoare imbibat in ulei. Era placut sa imi amintesc acele zile. Timpul a trecut, ne-am distantat, insa amintirile au ramas. Intotdeauna Rafaela pentru ca era cu vreo 4-5 ani mai mare decat Mona se gandea la baieti si diferite combinatii ii treceau prin cap. Ele nu s-au inteles niciodata, fiind la capete total opuse. Pe Mona mai niciodata nu o interesasera baietii la modul in care sa ii agate sau sa se bage in seama cu ei. Pur si simplu era timida si avea niste standarde foarte ridicate.