Jocul destinului - Vol. III

Capitolul 26 - Bughi si Mayla

Incercam sa trasez cu precizia unui chirurg o linie dreapta pe pleaopa ochiului stang, cand Elena ma suna pentru a zecea oara. Arghh ! Am lasat-o sa sune cateva secunde, reusind sa imi finalizez dunga. 

- Daca nu e important, crede-ma ca te...

- Voiam sa zic ca venim sa te luam in jumatate de ora. Sa te grabesti. 

Ramaneam la Elena. Mi se parea mult mai eficient sa raman la ea peste noapte, pentru ca petrecerea putea sa se lase pana noaptea tarziu si nu avea sens sa mai bat atata drum pana acasa. Am clipit de cateva ori. Ochii mei conturati erau odihniti si dornici sa petreaca - Ce trist ca nu vor avea parte de asta. 

Am tras fermoarul de la geanta mea imensa care avea tot ce ii trebuia unei fete cand doarme la prietena ei si inca prea mult. Mama tacticoasa ma privea zambind din tocul usii.

- Vezi sa nu iti uiti incarcatorul. Nu stai mai mult de ora 12.. Maine vreau ca la pranz sa fii inapoi, da ?

- Ma- ma! Am strigat, tanguindu-ma. Calmeaza-te. Nu mai am 10 ani. Am sa fiu ok. 

Sau cel putin eu chiar credeam ca am sa fiu ok. Pana la urma urmei ce putea sa mearga prost ? sa i se rupa Elenei tocul de la pantofi ? Sa vars pe bluza un pahar de suc pe Andrada ? Sa ma sarut cu vreun tip ? Sa flirtez cu Tudor ? Nu avea ce sa mearga prost. 

Strazile acum erau curate si reci. Nici urma de zapada. Din cand in cand mai zareai o balta sau vreun morman. In ultimele zile temperaturile se ridicasera, dar fara sa depaseasca 3 grade. Clima asta se dereglase de tot. Cel putin asta comenta tatal Elenei. Acesta trebuia sa fie in gara la ora 10, cand noi plecam la petrecere, iar acum isi facuse drum prin oras pentru mine. Era un domn tare simpatic. 

- Nu stiu daca merge bluza asta vernil sau cea neagra.. Zise Elena, trantindu-se pe patul din camera ei.

- De ce nu incerci aia neagra si o combini cu asta ? Si i-am trantit pe pat un colier. Era nou si nu il purtase niciodata. 

- Merg sa incerc. Si pleca inspre baie. 

In camera avea o oglinda mare, in care imi placea adesea sa ma analizez. As fi optat pentru o rochie, insa gradele din termometru imi interziceau asta cu desavarsire. Mi-am pus telefonul la incarcat si am inceput sa imi despachetez diversele chestii pe care le adusesem cu mine, in geanta. I-am lasat un mesaj Andradei. Voiam sa vad ce facea. 

Doua ore mai tarziu eram cocotata pe biroul Elenei, incercand sa o machiez, ea stand pe scaun. Stateam cu fundul pe birou si speram sa nu cad si sa ii intind fardul de ploape pe intreaga fata. Mama ei ne anunta ca in zece minute trebuia sa fim gata. Ea isi potrivise niste tocuri usor cam rigide dupa parerea mea, alaturi de tinuta stabilita. Eu m-am multumit cu cizmele mele foarte comode, negre. Imi multumeam ca nu imi murdarisem blugii de fard, pentru ca erau negri exact ca bluza. Puteai spune ca aratam ca Morticia Addams. Si astfel demara o seara aparent banala.

                                                                                                                          ∞

La Us era o coada infernala. Nu credeam ca acel pub poate sa cuprinda masa de tineri care acum era adunata in fata usilor negre.  Elena s-a intalnit cu niste amice si a inceput sa vorbeasca. Aveam sa stam pe putin jumatate de ora la coada. Si pe deasupra mai si inghetam de frig. Argh !

- Mayla !? Mi-am auzit numele pe o voce destul de cunoscuta. 

M-am intors. Era Tudor. Purta o camasa ceva mai putin office, bleumarin care ii scotea in evidenta ochii albastri, ascunsi dupa o pereche de ochelari cu rama neagra. Zambea, astfel incat sa i se faca o gropita in partea dreapta. Cum de nu ii era frig !?