My Boyfriend, The Dj

Dubii

Keytlin's P.O.V

Hanna isi incruciseaza mainile la piept, asteptandu-mi raspunsul.

– Nu... stiu. E complicat. Imi las privirea in jos si ma trantesc cu spatele de perete.

– Folosesti tonul ala de „ Sentimentele sunt implicate “, deci chiar e mai serios decat credeam. Hanna vine langa mine.

– Ieri, Martin a incercat sa fie Julian si sa incerce sa-mi arate cum ma va intreba J. Doar ca e faza ca nu e la fel. J e J, Martin e Martin.

– Te inteleg. Il placi pe J dar nu sti daca ai vrea sa ai o relatie la distanta.

– Exact! Nu cred ca as pute fi intr-o relatie atata timp cat iubitul meu este la sute de km distanta de mine, iar singurul mod prin care il pot vedea este prin Skype ori prin ce mai posteaza pe Instragam sau Facebook.

– Te inteleg. E greu sa ai o relatie la distanta. E chiar tragic sa vorbesti cu iubitul doar prin mesaj sau convorbiri la telefon. Sa-l vezi doar prin poze si filmulete de la concerte, sa nu-l poti atinge sau saruta.

– Nu. Ma aud spunand destul de slab.

– Ce? Hanna ma intreaba confuza.

– I-as spune nu.

– Nu? Wow! Pe bune? Din cate am vazut iti place foarte mult tipul, altfel nu te contraziceai cu tine insuti atat.

– Da. Imi place foarte mult, dar n-o sa mearga daca incerc. Iar pentru ca pe parcus voi pune suflet, cand se va termina voi ajunge ranita. Voi suferi din cauza propriemi alegeri, iar eu nu vreau asta.

– Nu cred ca vorbesti pe bune. Pun pariu ca daca o sa te intreb aceasi intrebare maine o sa spui ca ii vei spune da.

– Nu. Nu cred. Poate.

– Vezi.

– E problema ca sentimentele mele pentru el se bat cap in cap cu ratiunea. Urasc asta. E atat de obositor totul.

– Dar o sa vezi ca merita.

Ma dezlipesc de perete si ma duc spre dulap.

– E complicat. Poate prea complicat. Simt ca-mi pierd mintile.

Imi deschid dulapul si arunc la propriu cartile in el. Imi scot caietul si cartea de istorie din el, apoi trantesc micuta usita de metal, urmand sa o inchid cu lacatul.

– Nu asa e iubirea? Daca nu-ti pierzi capul inseamna ca iti pierzi timpul. Hanna vine langa mine.

– Ce vrei sa insinuezi?

– Ca tu n-ar trebui sa te fortezi sa nu-l mai placi din cauza unui mic inconvinient. Daca chiar il placi pe tip, si am vazut ca-l placi, nu trebuie sa negi asta, dar in acelasi timp nici sa-ti pierzi ratiunea. Nu spun acum ca e musai sa fi cu el pentru ca il placi, spun doar sa acorzi timp relatiei asteia, sa fiti ptieteni apoi timpul isi va face treaba lui.

Hanna ma bate prieteneste pe umar, apoi imi zambeste. Imi las capul in jos, examinandu-mi tenesii.

– Dar tu de unde sti toate chestiile astea despre relatii? Imi ridic capul spre Hanna, ranjind.

– Ma uit mult la romantisme. Hanna imi raspunde zambind.

Clopotelul ne intrerupe discutia, facandu-ne pe amandoua sa oftam.

O luam la pas pana spre clasa, discutand diferite chestii in proces.

– Keytlin!

Ma intorc cum imi aud numele. Martin alerga spre mine tinand strans de ghiozdan.