My Boyfriend, The Dj

Aceasi greseala repetata

Keytlin's P.O.V

–Eth, voiam sa-ti spun azi, ii explic. Suntem intr-o relatie doar de ieri seara.

– E in regula Keytlin. Nu-i nimic. Dar cine este iubitul tau? Ethan ma intreaba amenintator in timp ce-si trosneste degetele.

Inghit in sec, in momentul asta simtindu-ma incredibil de rau pentru Julian.

–Julian. Soptesc, dar sunt mai mult ca sigura ca m-a auzit.

–Oh! Julian ca in Julian Jordan? Eth ma intreaba vrand sa fie sigur.

–Da. Ce alt Julian mai sti?

–Doar pe Jordan. Eth imi raspunde. E pacat, mie chiar imi place pustiul. Ethan murmura, dar l-am auzit destul de bine.

Maresc ochii la auzul cuvintelor lui, baietii ascunzandu-si zambetele in tricou.

– Ce?!

–Nimic. Ethan raspunde inocent.

–Eth, te rog nu o lua in serios. Te rog. Vreau ca Julian sa fie in viata la sfarsitul zilei, sau macar sa miste. Incerc sa-i explic.

–Bine. N-o sa reactionez urat. Ethan isi da ochii peste cap. O sa fiu in cabina daca ai nevoie de mine.

Oftez plesnindu-ma mintal pentru ce tocmai s-a intamplat. Sincer, mi-e atat de frica in legatura cu ce va face in contiuare. Daca Julian scapa si acum, atunci pot garanta ca nu va mai muri. Oricum e o minune ca a scpat de tata. Ma asteptam sa-l ia la interogatoriu din prima. Pe bune, chiar ma asteptam sa il lege cu niste sfori, sa-l tarasca intr-o camera intunecata si sa-l intrebe despre viata lui decand s-a nascut, pana in momentul de fata.

–Pai a fost frumos sa-l cunosc pe Julian, a fost un baiat si un prieten bun. Asta e. Macar mancam coliva. Martin incearca sa nu rada in timp ce imi spune.

–Pot sa scriu si eu un discurs? Dillon vine in spatele meu.

–Vreau si eu. Jay vine langa Dillon.

–Eu vreau sa pun muzica. Anton vine si el in spatele meu alaturandu-se grupului.

–Baieti, ma uit in fata in timp ce pronunt cuvantul.

–Da? Raspund in uniosn.

–Chiar acum rezist tentatiei de a va plesnesi pe toti. Incepand cu tine Martin. Ridic un deget in sus aratand locul din spatele meu unde este satenul.

– Dar de ce eu primul? De ce nu Dillon? Martin vine in fata mea.

–Pentru ca tu ai comentat primul, il tintesc cu degetul. Si pentru ca esti cel mai bun prieten al lui. Si Dillon, ai grija ce scri in discurs. La fel si tu Jay. Ah! Si Anton, pune o melodie trista, macar la inceput.

Baietii se uita unul la altul, intr-un final Dillon sparge gheata.

– Ok. Cum suna: Ne-am adunat astazi aici pentru a celebra- ahh, adica a il jeli pe Julian. Cine era Julian? Julian a fost un idiot plin de sine, care din pacate, sau din fericire, a cam dat de dracu' atunci cand s-a aventurat ca un cretin intr-o relatie cu o fata fara sa-i cunoasca reactia posibilului viitor socru. Cu toate astea Julian a fost un tip de treaba. Chiar daca cate o data era bulangiu si ma punea sa-i platesc pranzul. Dar totusi uite-ne, ajunsi in ziua de azi, unde il vom duce pe dobitoc- ahh adica pe Julian, pe ultimul lui drum. Acum ce putem zice decat: Doamne ajuta! Spala-te cu el pe cap, ca noua ni l-ai lasat prea mult timp.?

Ma uit la el perpelex, incercand din greu sa nu rabufnesc intr-un ras colorat. Imi deschid gura sa zic ceva dar mi-o inchid la loc.

–Sa tin minte sa nu te las sa spui un discurs la nunta mea. Martin se stramba.