O zi linistita

573 28 6
                                    

Keytlin's P.O.V

– Cum esti?

– Obosita. Cred ca voi cadea in orice minut de la oboseala. Imi strang cartile la piept, apoi imi inchid ochii.

– Inca 3 ore. Hanna ma bate pe umar, apoi pleaca.

Ma indrept a lenea spre dulap. Dupa cateva incercari de a nimerii gaura cheii din lacat, reusesc sa deschid dulapul.

– Se pare ca cineva e obosit. Martin se rezeama de dulapul vecin.

– Obosita? Poate un pic. Folosesc degetele pentru a arata o cantitate mica.

– Un pic? Zambeste despartindu-mi degetele pentru a arata o cantitate mai mare.

–  Un pic mai mult.

– Vezi ce s-a intamplat daca nu ai dormit in avion?

– Doar sti ca nu pot dormi in avion. Imi iau cartile din dulap. Dar nu pot spune acelasi lucru despre tine.

– Eu m-am obisnuit. La fel vei face si tu.

– Poate. Ce ora avem? Ma intorc spre el confuza.

– Literatura.

– Perfect! Nici macar nu am terminat In numele trandafirului.

– Norocul tau ca eu da. Vrei rezumatul?

– Te rog.

– Pot sa-ti dau fisa mea de lectura. Scoate fisa dintr-un caiet si mi-o da.

– Esti salvatorul meu. Il sarut pe obraz.

Citesc rapid rezumatul apoi indes foaia in caiet.

– Eu ma duc sa invat rezumatul, ne vedem in clasa. Ii fac cu mana apoi merg in clasa.

********************

– M-am descurcat destul de bine nu crezi? Am invatat tot ce ai scris. Apropo, mersi din nou.

– N-ai pentru ce. Sa spunem ca am avut noroc ca nu ne-a ascultat pe amandoi.

Telefonul incepe sa-mi sune. Numele iubitului meu aparand pe ecran.

– Te las. Martin pleaca.

Raspund intr-un final vocea lui intampinandu-ma.

– Hei!

– Hei. Deja ti-e dor de mine?

Poti spune si asa. Cum esti cu somnul?

– O sa cad din picioare in scurt timp daca nu o sa dorm.

– De ce? N-ai dormit in avion?

– Sti ca mi-e rau de avion. N-am putut nici sa ma intorc pe o parte fara sa mi se intoarca cina inapoi.

– Esti sigura ca esti ok? Ma ingrijorezi.

– Sunt bine. Mai am doua ore si plec acasa. Te sun cand ajung, daca nu o sa cad lata in pat.

Keytlin...

– Glumesc, desi e posibil sa uit sa te sun. Doar ma sti, daca nu as avea capul lipit de umeri mi l-as uita acasa.

Sincer, suntem la fel.

– Atunci daca toate astea merg bine si o sa ne casatorim, nici nu vreau sa-mi imaginez cat de ametit v-a fi copilul nostru.

Probabil v-a avea ochii mei si parul tau, iar la atitudine v-a fi un fel de noi intr-o singura persoana.
– Asta ar fi o imagine draguta.

Soneria ne intrerupe.

– Trebuie sa plec. Te pup.

– Pa.

Blochez telefonul si mi-l pun in buzunar.

******************

– Ce ai avrea sa faci acum? Sarah isi aranjeaza parul in oglinda retrovizoare.

– Sa dorm.

– Atunci schimba-ti gandurile. Martin si Tim vin la cina.

– Perfect. Daca nu adorm cu capul in supa atunci am noroc.

Dupa cateva curbe ajungem in fata casei.

Coboram din masina apoi intram in casa.

Mergem in bucatarie, Tim, Eth si mama fiind la masa.

– Hei lume! Am ajuns si suntem infometate. Sarah se tranteste pe un scaun.

– Unde e Martin? Intreb cand observ lipsa satenului.

– Pe terasa. Tim ma priveste cu subinteles.

– Revin imediat.

Alerg rapid pana pe terasa, Martin fiind rezemat de balcon vrand sa-si dea foc la tigara.

I-o smulg dintre buze apoi o strivesc calcand pe ea.

– Buna incercare Garrix. Dar nu prea cred.

Isi da ochii peste cap apoi ofteaza.

– A meritat sa incerc.

– Da-le incoa'!

Martin imi pune in palma pachetul.

Ma uit la pachet apoi la Martin si vice-versa.

– Pentru ce iti trebuiau?

– Pofta.

– Uite cum facem, mergem jos, mancam toate prajiturile mamei si ai sa vezi ca nu-ti mai trebuie astea.

Imi zambeste si mergem la parter.

Ne asezam la masa, venind la fix, pentru ca atunci mama vine cu paste.

– Arata foarte bine mam. Incep sa-mi indes paste in gura.

– Si copii, cum mai merge cu scoala? Ethan ne intreaba.

– E bine. Am luat un 8 la literatura. Si am de dat un test la geometrie maine.

– Aham. Cu relatia- Julian ce face? Eth se balbaie.

– Chiar ma intrebam cat o sa-ti ia sa intrebi asta. Mama murmura in timp ce se joaca cu furculita in mancare.

Ne scapa un chicot tuturor. Mama isi da ochii peste cap si se intoarce spre Ethan.

– Lasa copii in pace! Ce pot face? Doar sti ca Julian e baiat bun.

– Da dar... Nu prea ma incanta ideea cu iei doi singuri, impreuna.

Ethan se intoarce spre mine.

– De fapt, Eth, voi fi si eu acolo. Martin intervine.

– Vezi! Problema rezolvata, acum taci si mananca-ti mancarea.

Imi ascund zambetul dupa mana si continui sa mananc.

Dupa ce terminam de mancat si desertul Martin si Tim pleaca, iar eu si Sarah ne ducem in camera.

Sar in scaunul biroului aprinzand leptopul.

– Key, nu uita sa inveti la geometrie. Sarah spune in timp ce se baga in pat.

– Nu uit. Noapte buna!

– Noapte buna!

Dupa cateva minute Sarah este deja in lumea viselor, in timp ce eu urmaresc Teen wolf. Ma uit in coltul ecranului, observand ca este ora 22:58. 

Dupa cateva episoade consecutive din serial, adorm fara sa stiu in fata leptopului.

Hei ursuleti gumati! Ce faceti? Eu nu mai pot, sunt racita cobza. Am luat trei pastile de gat, si totusi tot ma doare! Sper ca voi sunteti bine totusi. Si mai sper ca v-a placut capitolul, ma gandeam ca au nevoie de o zi normala, fara drama, spre deosebire de capitolele viitoare. 

Va pup si va iubesc!!!!!!!!!!!!!!


My Boyfriend, The DjUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum