High School Years

Capitolul 12-Nebunia e genetică în neamul ăsta.

Hanna's pov.

-Și..Roby am auzit că te-ai făcut antrenor de baschet de când ai renunțat să mai joci. Spune Nick încercând să mai destindă atmosfera, luând o gură din paharul său cu vin de îndată ce toți terminaserăm de mâncat felul principal.

Mama făcea ce făcea și aproape din minut în minut le arunca câte o privire mustrătoare lui Harry, Rob și tatei care în seara asta erau puși pe caterincă.

Marcus își scosese punga de popcorn de sub masă împărțind din când în când mâncarea cu Adam,ambii simțindu-se ca la cinema.

Chase era mai tăcut ca niciodată fiind cumva prins la mijloc în toată povestea asta,iar eu..Ei bine eu mă rugam ca cina să se termine cât mai repede fiindcă mâine cu siguranță Chase nu mă va mai băga în seamă.
Maimuțele astea cu care trăiesc în casă probabil l-au speriat de moarte.

-Da,antrenez echipa Cavs și lucrez în paralel la o companie care recrutează talente,ajutând tinerii pasionați de baschet. Îi răspunde Rob mândru inamicului său din liceu, în timp ce unchiul Harry i-a făcut subtil cu ochiul.

-Oricum, încă ești o adevărată vedetă. Mulți îl vor ține minte pentru o perioadă lungă de timp pe Robert Lambert. Mare prostie ai făcut Styles că ai renunțat atunci la bursa aia și te-ai făcut muzician. Acum nimeni nu mai știe de trupa aia din care făceai parte.. Spune Nick zâmbindu-i malițios lui Harry,lovindu-l acolo unde-l doare mai tare.

-Hă, ce glumă bună. Eu sunt o legendă! Toată lumea îl știe pe Harry Styles din One Direction!!

-Tată..The Beatles este o legendă. Să fim sinceri înafară de doamnele singure de 40 de ani nimeni nu mai știe de One Direction. Intervine Marcus calm,în timp ce unchiul meu i-a aruncat o privire urâtă.

-Nu mă ajuți fiule. Tu de partea cui ești? Murmură Harry printre dinți în timp ce eu și Adam ne uitam unul la celălalt abținându-ne din răsputeri să nu râdem.

-Nu te empacienta, spun doar adevărul colega. Adaugă Marc' ridicând ușor din umeri,făcând-o pe mama să râdă scurt.

-Lasă băiatul în pace starule, nu te lua după el..The Beatles chiar a fost o mare legendă! Intervine mama zâmbindu-i ironic lui Harry,în timp ce eu și băieții făceam schimburi de priviri amuzate.

-Așa-i moșule, nu e vina ta că nu a fost ceva de durată. Nu toți sunt meniți să fie legende. Spune Nick zâmbind nevinovat în timp ce pe mine începea deja să mă ia durerea de cap.

Îmi venea să-i dau cap în cap pe amândoi !!

-Defapt, eu am făcut câteva cover-uri după melodiile dumneavoastră. Intervine Chase timid, făcând o mică grimașă în timp ce Harry s-a uitat la el de-a dreptul uimit.

-Serios? Nu știam că tu cânți.

-Am o mică formație,dacă vreți vă pot arăta câteva cover-uri postate pe youtube. Spune Chase calm încercând să mai liniștească apele.

-Ști,Nick din câte știam tu nu ai voce. Spune Harry meditând,zâmbindu-i malițios "amicului" său. Fosta ta soție cânta?

-Nu defapt,nici unul nu avem voce..

-Ce zici de fratele tău vitreg,Wren? Cu siguranță vocea se moștenește din neam dacă înțelegeți ce vreau să zic. Spune Harry ridicând sugestiv din sprâncene în timp ce mâna mea a cuprins-o involuntar pe cea a lui Chase. Te-ai gândit vreodată să îți faci un test de paternitate? Știi vorba aia..Odată lovit, a doua oară e floare la ureche.

-Înțeleg unde bați..Știi,am încredere în Alison că ea nu a umblat lela, însă când vine vorba de tine..Sunt sigur că dacă ți-ai recunoaște toți copii,tot salariul ți s-ar duce pe pensia alimentară. I-o suflă Nick având zâmbetul ăla încrezut pe buze în timp ce unchiul Harry mai avea puțin până să turbeze .