High School Years

Capitolul 20-Și zicem noi că nu există Karma...

Marcus's pov.

-Întâlnire? Serios??? Ea chiar o să iasă la întâlnire cu Christopher? Voi l-ați văzut puțin? Barba tipului ăluia arată ca părul de la subrațu bunicămii. Cum poate Ella să iasă cu așa ceva?? Mă dezamăgește profund si eu incă susțin că ar trebuii să mergem la filmul ăla după ea să vedem ce se întâmplă pe acolo. Spune Blake agitându-se ca sifonul, dând ture prin cameră ca un tigru care nu a mai mâncat de o săptămână.

Era oarecum amuzant și enervant în același timp. Gradu ăsta de gelozie pe care îl deținea Blake față de sor'mea mă făcea să mă gândesc că toata prostia din familia Tomlinson a ajuns la el dacă după câte rekt-uri a primit de la șatena noastră el continua să spere. Asta..Sau era extrem de bun la făcut caterincă încât își intrase în rolul de actor extrem de bine,prefăcându-se că este un bou îndrăgostit după o obsedată de haine de firmă și de unghiuțe pictate  în culori pastelate.

Doamnee dă-mi răbdare că de 16 ani de zile să trăiești în casă cu monstrul ăstă rujat și pensat e un chin total. Apăi s-o mai vezi și în zilele de duminică cum stă în fața oglinzii și își smulge firele de păr care vor să se transforme într-o mustăcioară,iar ea face ca toți dracii prin casă, că atunci chiar îți vine să îți iei lumea în cap și să te muți cu chirie sau să mai bine să îi faci fain frumos valijoara și să o trimiți în șuturi acasă la bunica sau în parc să-și închirieze o bancă pe care să doarmă.
Îmi e milă de dobitocul care o va lua de nevastă, iar dacă într-un univers paralel Blake ar fi acela..Atunci doamne păzește și ferește ca ăștia doi să facă copii fiindcă ar da naștere unui nou tip de rase unane.

-Amorezatule,numa încet până nu îți explodează creierii pe aici de la prea multe scenarii făcute. Ia o felie de pizza și dă-l naibii de film. N-am de ce să îmi fac singur rău, dându-mi alocația pe următoarea lună pe banii se psiholog pentru că am fost traumatizat de un film tâmpit. Spun eu luând o mușcă din Capriciossa mea în timp ce Blake și-a dat ochii peste cap iritat.

-Așa e omule,ce rost are să bați drumul până acolo când oricum nu cred că mai sunt nici măcar bilete de vânzare. Intervine Jake luând o mușcă cu patos din felia sa .

-Da cine a zis că o să cumpărăm bilete? Haideți băieți noi suntem Stylinbert. Suntem cea mai nebună generație care a mai făcut și în trecut chestii de genul!

-Da,și odată prin intrarea asta în clădiri prin căi nu tocmai religioase, am ajuns să fim studenți la liceul ăsta. Spun eu sarcastic făcându-l pe Blake să își dea plictisit ochii peste cap.

-Și totuși dacă n-am fi ajuns la liceul ăsta cineva nu ar fi întâlnit-o pe domnișoara Reed și nu s-ar fi îndrăgostit. Deci oarecim tot răul spre bine. Bine..nu vă prevăd eu un viitor prea strălucit și de lungă durată,sau măcar un viitor existent împreună, însă fiindca am nevoie de ajutorul tău o să mă prefac că gândesc pozitiv și vin cu încurajări care o să te ajute să te ridici de pe canapeaua aia. Așa că acum hai. Ai primit și încurajările,putem să plecăm.nu? Mă întreabă Blake având sclipirea aia înfiorătoare în ochi în timp ce mi-a aruncat în brațe cheile de la mașină și ne-a luat cutia de pizza din față

Era clar. Băiatu avea în cap ceva planuri serioase iar asta era de rău. Nuca procesaze prea multe informații pentru nivelul ei.

***

-Voi trei sunteți de-a dreptul demenți! Aduceți-mi aminte de ce sunt prieten cu voi? Ne întreaba Adam dând ture agitat pe lângă mașină în timp ce Jake stătea cățărat pe o pubelă de gunoi cu Blake pe umeri care încerca din răsputeri să scoată capul de la gaura de ventilație, în timp ce eu..Ei bine eu cică aveam grijă ca ei doi să nu cadă.