High School Years

Capitolul 23-arătai ca un pudel ce tocmai intrase în călduri

Hanna's pov.

Atmosfera era una inedită care îți dădea din start o stare energică de parcă ai fi băut pe nerăsuflate vreo 10 cafele.
Toată lumea se distra,presupun,deoarece i-am pierdut din vizor pe absolut toți. Ella dansa de vreo ora încontinuu cu Adam de parcă nimic și nimeni în jurul lor nu ar mai fi existat,iar asta, chiar dacă știu că o făcea doar ca să evite o viitoare invitație la dans din partea lui Blake, mă durea într-o oarecare măsură.
Sunt conștientă că Ella și Adam sunt cei mai buni prieteni încă de când eu eram eu în scutece, însă tot nu pot spune că nu mi-aș fi dorit să fiu eu în locul Ellei, brațul lui Adam să fi încolăcit talia mea, iar șușotelile lui să mă fi făcut pe mine să râd,nu pe ea. Însă se pare că nu întotdeauna lucrurile se întâmplă așa cum vrem noi. Oricum..cred că aș muri dacă ei doi s-ar pune împreună. Nu întrebați de ce.

Marcus alerga ca un nebun prin toată sala de colo până colo în încercarea de a o găsii pentru un moment pe Chanel singură departe de Chad pentru a o putea invita la dans, însă până acum se pare că universul nu a stat nici de partea lui deoarece Chad nu își dezlipise pentru o clipită ochii de pe iubita sa, iar atunci când el o făcea își punea unul dintre prietenii săi -super vedete ale echipei de fotbal- să o invite la dans sau pur și simplu să o țină de vorbă.
Gemenii Tommo pentru prima dată în viață se puseseră de acord să facă ceva împreună, după ce Blake a stat singur o oră la masă uitându-se tot după rochița Ellei, Jake, ca un frate cu 3 minute mai mare, s-a dus la el și l-a tras la propriu pe ringul de dans dansând ba cu o brunetă ba cu o roșcată, ba cu câte o blondă focoasă, poate,poate Ella îl va observa.
Și da,Ella o făcuse.

E mișto să fi observator. Într-o singură oră am observat atâtea chestii încât singurătatea în care m-au lăsat toți nu mai părea atât de amară. Halal bal al bobocilor. Toți bobocii erau după curul lui Queenie iar pe Chase cel puțin nici măcar nu îl văzusem.

-Te distrezi Stone? Mă întreabă dintr-o dată Eliot,unul dintre colegii mei de clasă cu care până în momentul de față nu schimbasem absolut nici măcar o vorbă. Nu credeam nici că știe cum
mă cheamă, având în vedere că e genul acela de băiat arogant cu aere în cap care în vreo 4 ani de zile o să ajungă copia fidelă a lui Chad Duncan.

-De minune McQuenzie. Dar tu? Îl întreb eu încercând să par cât mai puțin sarcastică cu putință.

-Păi uite în seara asta se pare că m-am înrolat drept mesagerul lui Cupidon. Spune el scoțând la evidență acei dinți perfecți într-un zâmbet pe cât se poate de cuceritor.

-Hm?

-Chase mi-a zis să îți transmit un mesaj.

-Păi zi. Îi zic eu încercând să îmi mențin postura aia de persoana serioasă care nu se entuziasmează așa de repede din orice.

-Nu chiar așa de repede dragă. Mai întâi trebuie să mă ajuți cu ceva..Adaugă Eliot rânjind, făcându-mă să mă uit la el ca la felul 14'

-Adică?

-Aparent organizotorii balului,adică ăia de pe a 12 a s-au trezit să abuzeze de bunătatea mea când le-am zis că dacă au nevoie de ajutor pot conta pe mine încât pe lângă că m-au pus de când a început balul să alerg de colo pânâ colo să le parchez mașinile și alte tâmpeniile, acum mi-au zis să merg până în debara să mai aduc de acolo câteva cutii cu pahare și punch, și oricât de puternic aș fi,tot nu am 4
mâini să le pot căra singur.

-Așa că te-ai gândit că o fată îmbrăcată într-o rochie și care se află pe tocuri te poate ajuta,hă? Îl întreb eu ironică,pufnindu-mă oarecum râsul.

-Păi da, asta pentru că tu nu ești o fată oarecare și doi la mână, în seara asta poți să încerci să tragi de mânecă pe orice băiat că nu prea cred că o să te bage în seamă. Spune el oferindu-mi cea mai logică explicație cu putință care a reușit să-mi anuleze orice urmă de îndoială.