8."Dacă te deranjează prietenul meu, de ce nu te-ai dat de pe el până acum?"

2.5K 230 174
                                    

Edy POV

Toată noaptea nu am putut dormi. M-am tot gândit că Nina e cu idiotul de Ryan, la același etaj, în aceeași cameră, în același pat. Eu trebuia să fiu cu ea acum, nu el. Oftez și mă foiesc în pat, apoi mă uit la ceas. E ora zece. Având în vedere că am stat toată noaptea prin pădure căutând conacul, nu cred că e cineva treaz la ora asta. Mă ridic din pat, mă îmbrac cu ceva lejer și cobor în bucătărie pentru a-mi face un ceai. Când intru în sufragerie însă, îi găsesc pe toți treji, îmbrăcați, privindu-mă furios.

- E totul în regulă? Întreb în timp ce-mi trec mâna prin păr. Cum de sunteți toți treji? Adaug când mă apropii de ei.

- Cum ai putut să faci asta, frate? Spune Mellody cu un ton dezamăgit.

- Să fac ce? Sunt confuz. La ce se referă?

- O să-ți rup fiecare os din corp pentru asta, Edy! Scott se apropie de mine, dar sora mea îl trage înapoi și îl potolește mângâindu-i pieptul.

- Ești un egoist! Cum poți să te gândești doar la tine? Emma are lacrimi în ochi. Ce naiba? Am omorât pe cineva în somn și nu știu eu?

- Consideră prietenia noastră dusă. Adaugă Ryan, scuturând din cap.

- Dar ce naiba am făcut?! Strig deja nervos de faptul că mă atacă fără motiv.

- Ce ai făcut? Izbucnește Evan într-un râs forțat. Ești un idiot. Măcar recunoaște dracului.

- Ce să recunosc când nici nu știu despre ce vorbiți, la naiba!

- Faza cu relația de la XFactor nu a fost un pariu. Mă lămurește într-un final Luisa.

- Ai fost un porc. O completează Josh.

Au planificat cumva toată scena asta sau ce? Știam eu că Nina își va da seama, dar speram să fie imediat după ce începea să aibă sentimente pentru mine. Acum sunt un om mort.

- Iubito, e al tău. Promite-mi doar că nu-l omori cu bătaia. Trebuie să sufere. Spune Ryan, iritându-mă cu alintul ăla stupid care trebuia să fie al meu. Eu trebuie să o strig așa, nu el!

- O, stai liniștit. Cel mult îi voi rupe un picior și-l voi bate cu el.

Se sărută scurt, apoi Nina se întoarce către mine, privindu-mă furioasă și pocnindu-și degetele. Sunetul ăla mă face să realizez că nu sunt în siguranță aici. Trebuie să mă închid în cameră până la finalul vacanței. O iau la fugă pe scări, urcând două câte două. 

- Dar Edy, nu fugi. Nu îți fac nimic. Spune ea. Prea rău. Adaugă, apoi văd cum un papuc zboară pe lângă mine. Măresc ochii atunci când văd ce toc ascuțit are, apoi privesc în spate și văd că perechea lui se află în mâna ei. Și tocmai se pregătește să-l arunce. Mă feresc, din fericire pentru mine, și continui să alerg până ce ajung cu bine în camera mea. Trântesc ușa și o încui, fericit că am scăpat cu viață din asta. Totul e bine. Mă întorc către pat îmi sare inima atunci când o văd lângă mine, încruntată, gata să sară la atac.

- Ce ești tu, ninja? Cum naiba ai intrat?

- Ești prea lent. Ridică ea din umeri și încearcă să mă prindă, dar mă feresc către stânga și scap. Totuși, se putea să nu mă împiedic? Nu. Cad în pat, însă până să mă ridic ea se poziționează deasupra mea. Îmi apucă gulerul tricoului și deja simt cum mi se taie respirația.

- Nu pot respira, Nina. Mormăi încet, însă nu pare că o interesează.

- Cum ai putut face asta?! Strigă, aducându-mi fața mai aproape de a ei. Ești un cretin!

- Pentru că te plac? Răspund cu greu, iar ea îmi dă în sfârșit drumul la guler. Mă ridic , stând acum față în față, ea încă lenevind pe picioarele mele. Hai spune-mi, sunt cretin pentru că te plac?!

Mai mult ca sigur din cauza apropierii, se dă ușor mai în spate, iar atunci punctul meu sensibil a alertat. Dacă nu se ridică acum, nu răspund de faptele prietenului meu.

- Ei bine, eu nu te plac! Te-am urât toată viața mea și așa va fi întotdeauna! Strigă, strângându-și mâinile la piept și încruntându-se. O, nu. Nu, nu, nu. Amice, stai jos, stai jos.

- O, și pe Ryan îl placi, nu?

- Da, îl plac! Strigă nervoasă, lăsându-se și mai tare pe amicul meu. Doamne, ajută-mă aici.

- Dar nu-l iubești!

Tace. Își coboară privirea și începe să se joace cu degetele. Vreau să mai adaug ceva, dar chiar atunci își ridică privirea șocată. La naiba, amice!

- Edy, mica ta chestie s-a ridicat sub mine. Vocea îi tremură și se vede foarte clar șocul de pe fața ei. O, micuță virgină.

- Nu e vina mea. Nu se poate controla. Tu ți-ai pus ditai' fundul pe el.

- Tu te-ai apropiat de mine! Se apără.

- Tu te-ai urcat pe mine!

- Tu ai creat o relație falsă despre noi! Deja s-a înroșit din cauza nervilor. Mereu face așa când e nervoasă.

- Ei bine, dacă te deranjează prietenul meu de aici, de ce nu te-ai dat de pe el până acum, hă? Întreb. De ce nu o faci chiar acum, hă?

Nu se mișcaă. Își prinde buza inferioară între dinți și începe să o ronțăie.

- Lasă naibii buza aia!

- Acum ce ai cu mine?! Strigă nervoasă, iar dintr-un impuls o sărut. Din nou, nu îmi răspunde la sărut, dar nici nu mă refuză din prima clipă. Dar desigur, o face două secunde mai târziu. Se ridică de pe mine supărată și îmi dă o palmă, apoi a descuie ușa și iese, aruncându-mi o ultimă privire urâcioasă. A meritat.

*

O Nouă DirecțieUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum