23."Ce naiba aveți cu toții?"

2.1K 194 139
                                    

Nina POV

Continui să-l privesc ca o idioată și mă gândesc din nou la ce i-am spus. Gura mi-a luat-o pe dinainte, iar acum iată-l. Leșinat, în camera noastră de hotel. Noroc că lângă club este o stație de taxi-uri, așa că am reușit să-l târăsc până în stradă unde unul din șoferi m-a văzut și m-a ajutat cu el. L-am plătit dublu pentru că mi l-a cărat și până aici, și i-am dat și un autograf pentru fetița lui la cererea sa. Din toți oamenii care erau în club, nici măcar unul nu ne-a dat atenție. Se vede că tata e de aici. Revenind, nu trebuia să-i spun ce simt pentru el fiindcă nici nu știu dacă e adevărat. Dacă m-a luat valul? Dar el a fost mereu atent cu mine în ultimul timp, iar săruturile noastre false chiar au însemnat ceva pentru mine. Toată șarada asta cu relația falsă ne-a apropiat mai mult decât aș fi crezut vreodată.

Îl aud cum mormăie, așa că-mi las gândurile de o parte și mă apropii de el. Încep să-i mângâi fruntea și îi zâmbesc atunci când deschide ochii și mă privește. Pupilele i se dilată și se ridică brusc, așa că mă depărtez și îl privesc. Se ridică din pat și încearcă să alerge către ușă, însă probabil din cauza amețelii, se lovește cu capul de perete. Îmi duc mâna la gură pentru a-mi abține râsul, apoi mă duc la el încercând să par îngrijorată. Zace întins pe jos și își freacă fruntea.

- Ești bine? Îl întreb, apoi îmi strâng buzele atunci când simt că îmi vine să râd.

- Râzi odată că știu că vrei. Mormăie în timp ce se ridica.

Izbucnesc în râs în timp ce mă ridic și mă așez pe pat lângă el, privindu-l. Nu are încă nici o rană sau ceva, e doar puțin roșu. Dar modul în care se chinuie să privească în sus e al naibii de comic.

- Râzi de mine, hă? Stai așa că îți arăt eu ție râs.

Înainte să realizez ceea ce a spus, mă trezesc cu el deasupra mea, gâdilându-mă. Râsul meu se agravează și încep să mă zvârcolesc sub corpul lui în speranța de a scăpa, dar în zadar. La un moment dat fețele noastre se apropie al naibii de mult și nici unul dintre noi nu mai face vreo mișcare. Ne privim adânc în ochi și ne citim dorințele reciproce. Știu ce ar vrea să facă, știe ce aș vrea să fac. Așa că avansăm amândoi și ne unim buzele într-un sărut păcătos. Îmi încolăcesc picioarele în jurul lui și îmi duc mâinile de după gâtul lui, iar el începe să-mi maseze șoldurile, jucându-se cu tivul fustei înflorate ce o port. Încep să trag ușor de tricoul lui, iar atunci când observă că nu îndrăznesc să i-l dau jos se ridică și îl scoate de unul singur. Mă ridică și pe mine și îmi desface fermoarul bluzei, apoi sutienul, urmând ca mai apoi să ne unim piepturile. Piele pe piele.

Restul nopții a fost minunată și plină de, pot spune cu mâna pe inimă, iubire. Nu m-am simțit niciodată atât de apropiată de un băiat, iar faptul că nu Ryan a fost primul pentru mine înseamnă foarte mult. Nu regret nimic, cu toate că nu o recunosc.



Niște bătăi puternice în ușă mă trezesc din somnul meu minunat, însă le ignor și mă întorc pe partea cealaltă, unde dau de pieptul lui Edy. Când deschid ochii îl văd și pe el întinzându-se, semn că și el abia acum s-a trezit. Îmi zâmbește atunci când mă vede că-l privesc, iar când aude bătăile din nou strigă la cel de după ușă să aștepte. Se ridică pentru a se îmbrăca și îi privesc spatele superb până când realizez că e cu totul desbrăcat. Mă uit în jos, la corpul meu, și observ același lucru. Chițăi și mă acopăr toată cu pătura, iar apoi îl aud pe el râzând.

- Serios?

- Ce? Întreb în timp ce-mi scot doar ochii de sub pătură.

- Tocmai te-am văzut goală, iar acum te acoperi?

- M-ai văzut azi-noapte, nu și acum. Spun în apărarea mea și apoi îi fac semn să se întoarcă pentru a mă putea îmbrăca cu lenjeria.

Își rotește ochii și se întoarce cu spatele în timp ce îmi iau sutienul și bikini-ul, trăgând pe deasupra un simplu halat. Mă asigur că Edy are pe el măcar o pereche de pantaloni, apoi merg și descui ușa. Nici nu apuc să văd cine era pentru că în camera noastră dă năvală restul găștii, vorbind cu toții mult și în același timp.

- Ajunge! Strigă Edy nervos, privindu-i pe toți încruntat.

- Ce naiba aveți cu toții? Adaug, așezându-mă pe scaunul de lângă televizor.

Edy vine lângă mine și îmi apucă mâna doar pentru a mă ridica și a mă conduce alături de el pe fotoliul din cameră. Cei patru au ocupat patul, așa că noi nu mai avem decât un scaun și un fotoliu. Edy se așează pe fotoliu și mă trage la el în brațe sub privirile arzătoarea ale prietenilor noștrii. Îi zâmbesc duios și el face la fel, iar când mă întorc către ceilalți pentru a afla motivul crizei lor, cu toții ne privesc șocați.

- Tu de ce ai luat-o în brațe? Întreabă șocat Scott.

- Și tu de ce naiba stai acolo din pură voință?! Strigă speriată Luisa.

- Întrebarea cea mai bună este de ce naiba vă priviți așa frumos?! Mellody pune întrebarea capcană pentru amândoi.

- Chiar așa de răi erau unul cu celălalt? Întreabă Chris ușor speriat de comportamentul prietenilor noștrii.

- Nici n-ai idee. Mormăie Luisa, rotindu-și ochii.

- Odată Nina a avut vreo cinci invitați din clasa ei la aniversarea ei de paisprezece ani, printre care și vreo patru băieți. Edy a fost atât de gelos că Nina vorbea cu unul din ei la un moment dat, încât a făcut rost de o capcană de șoareci și i-a prins mititelul cu ea în timp ce Nina dansa cu el. Povestește Scott râzând, făcându-mă să mă rușinez.

- Iar ca răzbunare că i-a distrus prima ei relație de la șaișpe ani, Nina i-a acoperit picioarele lui Edy în timp ce dormea cu banzi epilatoare cu ceară. Imaginează-ți momentul în care s-a trezit și a trebuit să scape de cincizeci de benzi de pe picioare.

Chris inspiră speriat la povestea lui Mellody, și tace.

- Hai să lăsăm trecutul de o parte. Spuneți de ce naiba ați dat buzna în halul ăsta în camera noastră. Vorbesc după ce o liniște dubioasă s-a abătut asupra noastră.

- O sursă anonimă a dat o înregistrare cu voi la un post de televiziune în care erați voi, certându-vă din cauza relației false! Strigă Luisa, iar atât eu, cât și Edy, ne ridicăm șocați în picioare.

- Poftim?! Străgm la unison.

- Măcar priviți partea bună. Începe jenat Scott. Nu vă apar decât vocile. Nu e o filmare.

*

O Nouă DirecțieUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum