Caruselul vieții

Capitolul 14

Mi-am pus cartile in dulap, apoi m-am intors si am vazut o Becca zambareata in dreapta mea. Am ras usor de expresia ei, apoi am urmat-o spre cantina. In sfarsit vine pauza aceasta, pentru ca muream de foame. De dimineata nu am apucat sa mananc, pentru ca am oprit ceasul si am adormit in secunda urmatoare la loc. Noroc cu mama care a venit intr-un final la mine, inainte sa plece ea la serviciu.

M-am oprit brusc in mijlocul coridorului si am privit spre peretele de langa usa cantinei. Matt statea acolo rezemat cu privirea atintita spre mine. Asteptand. Eu sunt cea pe care o asteapta? Becca s-a oprit si ea, privind in urma spre mine. S-a incruntat, iar eu mi-am reluat mersul. Il priveam pe Matt cum ia pozitia de drept si face cativa pasi in fata. Spre mine. Am inghitit in sec, neintelegand motivul pentru care ma asteapta.

-Buna, Hope, spune el zambindu-mi usor. Vrei sa stai la masa cu mine, Brandon si Jess? Jess m-a batut intr-una la cap sa te aduc la masa.

-Chiar asa?intreaba retoric Becca si vad cum Matt se incrunta la ea.

-Stau cu Becca, murmur eu parca prinsa in cusca cu lei.

-E in regula, Hope, spune repede Becca. Du-te cu el, ca sa nu-l mai bata Jess la cap, spune ea si ii simt ironia din glas. Ne vedem la ora urmatoare.

Aceasta a plecat repede, inainte sa mai pot spune ceva. Mi-am intors privirea spre Matt, iar expresia lui era un mix de sentimente. Parca era bucuros, dar in acelasi timp parca ar fi vrut sa ia pe cineva la bataie, iar acel cineva era Becca. Mi-a facut semn sa-l urmez, iar dupa ce mi-a deschis usa, am facut intocmai. Mai intai am mers si ne-am luat mancare, apoi l-am urmat la masa. De data aceasta stateam la o masa de patru locuri, iar doua locuri erau libere, unul langa altul. Deci va trebui sa stau langa Matt. S-a asezat el in fata lui Brandon, iar eu in fata Jessicai.

-Buna, Hope, ma saluta cei doi.

-Buna, murmur eu.

-Ma bucur ca te-a adus Matt din nou pe la noi, rade usor Jess.

-Si eu ma bucur sa va revad, le zambesc eu.

Am inceput sa mananc, lasand manierele la o parte, fiindu-mi prea foame. Aceasta zi imi cam aduce aminte de perioada cand vomitam tot ce mancam. Stomacul meu se razbuna pe mine prin dureri groaznice si zgomote nu prea frumoase. Am auzit chicote din stanga mea si am intors privirea. Matt ma privea si isi abtinea zambetul.

-Ce-i?intreb eu pe un ton dur.

-Nimic. Doar ca nu te-am mai vazut niciodata mancand asa repede.

-E a doua oara cand stau cu tine la masa, deci nu sunt chiar asa de multe ori. Doar daca nu stai si ma urmaresti cu privirea in fiecare secunda a vietii mele cand ne aflam in aceeasi incapere, spun eu mai mult ca o afirmatie.

-Oh, cineva te-a cam prins in flagrant, spune Jess razand.

-Nici macar nu s-a ferit, spune Brandon, iar Matt da indiferent din umeri.

Am vrut sa mai comentez putin, sperand ca poate aflu mai multe, pentru ca am vazut ca Brandon si Jessica mai dau din „casa", dar am simtit vibratia telefonului in buzunar. Cine ma suna in timpul scolii? L-am scos si aproape am inmarmurit cand am vazut numarul lui tata. Cu greu am glisat cu degetul pentru a raspunde si cu mai mult greu am dus telefonul la ureche.

-Nici macar un premiu? O amarata de mentiune?aud vocea nervoasa a tatei. Elizabeth, ce Dumnezeului se intampla cu tine?tipa el facandu-ma sa-mi indepartez putin telefonul de la ureche. Singura mea conditie ca sa te muti cu mama ta, a fost sa inveti in continuare la fel de bine. Rezultatul de la concurs nu-mi arata asta.