Prefaţă

8.4K 303 17
                                    

Prefaţă

Aleargă mai repede, aleargă mai repede!

Întunericul îmi pătrundea în adâncul minţii şi mă controla cu puterea lui misterioasă, folosindu-se de teama mea incontrolabilă, în timp ce-mi ordonam picioarelor să lovească pământul cu o putere cutremurătoare şi mai rapidă.

Era pe urmele mele, trebuia să alerg mai repede. Şi totuşi, unde puteam să mă ascund? Nu voiam să-l mai aud vorbindu-mi nici măcar odată. Făcusem o greşeală incredibilă cunoscându-l. Nu trebuia să...

-Teresa, aşteaptă!

Nu i-am lăsat vocea incredibil de frumoasă să mă mistuie din nou. Am ignorat modul în care mă atrăgea totul legat de el şi am continuat să fug. Nu voiam să mă ajungă din urmă, să încerce să îmi explice.

Încă din prima zi ştiusem că acest oraş avea să-mi distrugă toată viaţa.

Am continuat să alerg, când lumina orbitoare a unei maşini m-a luat prin surprindere.

-Teresa, nu!

Însă n-am mai apucat să reacţionez. Am fost izbită imediat de o durere cutremurătoare, în timp ce-i auzeam paşii apăsaţi venind grăbiţi spre mine.

Imediat, încă o durere mi-a străfulgerat corpul când m-am izbit de asfalt, încât nu mai realizam de unde venea. Era o durere agonizantă, ce se împletea într-un mod sfâşietor cu frigul nopţii.

Atunci a fost momentul când i-am simţit palmele atingându-mă şi verificându-mi inima. Îl priveam în continuare, deşi era aproape complet întuneric, iar ochii mei nu mai desluşeau nimic decât câteva umbre în ceaţă.

-Nu! Teresa, nu! Rămâi cu mine, nu te duce! a ţipat la mine, sperând că aveam să-l ascult.

Însă nu-i puteam îndeplini şi această ultimă dorinţă. Ştiam că aveam să mor. 

Sclava destinului (#ID spin-off)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum