Capitolul XIV

46 2 0
                                    

Mâinile lui mă cuprindeau sălbatic prinzându-mi din nou sâni... Nu vruia să înceteze, dar acum nu vruiam nici eu...

M-am ridicat iar el mi-a dat lenjeria jos.. Mişcările lui atingerile lui... Ooo... fără cuvinte. S-a dezbrăcat punându-şi prezervativul..

Stăteam la el în braţe goală în lumina caldă a soarelui..

Şi... m-a străpuns... Oh... m-a durut iar, dar nu ca atunci o altă durere ce aluneca încet spre plăcere... Oh... şi se mişca, şi se mişca mereu şi mereu, iar şi iar...

M-a ridicat pe masă apoi din nou la el în poală, plăcerea asta obsedantă nu se mai termina...

Într-un final m-am ridicat şi mi-am luat hainele... El nici nu s-a clintit, stătea parcă epuizat, scurs de orice putere...

Era cred ca 12 ceasul atunci când a ieşit din baie... îşi făcuse un duş...

Eu eram pe la bucătărie tocam nişte ciuperci. S-a strecurat în spatele meu şi m-a sărutat. Am lăsat cuţitul jos din mână şi m-am întors cu faţa la el... îmi muşca buza de jos când uşa de la baie s-a auzit trântindu-se. Am tresărit... El m-a privit mirat:

-E doar vântul...

Am dat din cap în semn că da, dar ştiam prea bine că nu era aşa.

Am prăjit ciupercile împreună cu 3 ouă şi am mâncat. Ieşiseră chiar bine, Edi a părut mulţumit, a mâncat tot, apoi a plecat în dormitor.

Am luat farfuriile să le spăl. Am dat drumul la apă, nu curgea nimic... Am început să mă uit la ţeavă, totul părea normal. L-am închis, apoi l-am deschis iar... din ţeava subţire a început să curgă sânge, chiaguri de sânge. Mi-am tras îngrozită mâna încercând să scap cât mai repede de sângele ce se prelingea până la cot. Am închis apa şi m-am şters de unul dintre prosoape... pălisem toată de frică. Cum putea să curgă sânge în loc de apă, cum era posibil aşa ceva?

Am pus prosopul murdar pe masă şi m-am aşezat pe scaun prinzându-mi fata între palme... încă puteam simţii mirosul greţos de sânge...

-Ce ai? mă întreabă Edi.

Ridic capul căutând cu privirea prosopul cocoloşit ce stătea curat pe masă. L-am luat în grabă şi l-am mirosit, era chiar curat...

-Mă doare puţin capul, am răspuns neconvingător rigicându-mă de pe scaun. Vruiam să aflu ce este cu mine, trebuia să ştiu ce mi se întâmplă. Am dat drumul la apă şi am spălat farfuria, totul părea normal... trebuia să mă odihnesc.

Ea...Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum