Ea...

Capitolul XII

Noaptea aceea fusese cea mai oribilă din viaţa mea. Am plâns de durere până dimineaţă şi mă durea capul exagerat de rău, de la alcool.

Din păcate capul nu era singura grijă a mea... Îmi era teamă să nu fi rămas însărcinată.

Când m-am trezit eu, el încă dormea. Camera duhnea a alcool aşa că am deschis geamul lăsând să intre răcoarea dimineţii.

Cu toate că era vara vremea nu era tocmai cea mai frumoasă, era răcoare, mai ales seara...

S-a trezit zgomotos şi a aruncat cu o perină în mine:

-Mi-e frig! A strigat întinzându-se.

S-a ridicat din pat şi a venit spre mine. Am tresărit. Îmi era frică să îl mai las să se apropie...

-Ce-ai ? Mi-a spus lundu-mă în braţe şi căutându-mi privirea.

Cum putea să mă întrebe ce am? După tot ce îmi făcuse... după toate cele de aziboapte... Era jalnic.

M-am smuls din braţele lui şi am.privit în gol pe fereastra deschisă. Pentru o clipă mi-am dorit să cad... să mă las purtată de aerul răcoros, să alunec cu viteză din ce în ce mai mare spre infinit, apoi să mă zdrobesc de asfaltul tare, negru, împietrit şi aşa de incomod.

Trupul meu să se sfarme sub greutatea cerului, iar sângele meu să curgă, să curgă peste tot... să invadeze fiecare crăpătură, fiecare denivelătură şi spărtură din asfalt. Să rămân pentru eternitate unită cu acel substrat... să treacă lumea peste mine şi toţi să poarte cu ei o bucată din mine... Ce vis... să mă simt aşa de măreaţă încât să ajung pretutindeni... Mireasma mea să intre în stratul atmosferic, să duhnească ziua să presare seara şi să mă poarte vântul.... Să mă poarte departe...

Dar eu nu, eu sunt prinsă în această lume nemiloasă din care nu pot ieşii. Această lume care mă scârbeşte cu fiecare detaliu în parte... Această lume care te păstrează doar pentru a se şterge cu tine pe picioare... Lumea mea.. Lumea noastră.

M-a apucat nervos de mână şi m-a tras spre el.

-Ce ai, te am întrebat!

Cu câtă nesimţire mi-a vorbit... parcă aş fi fost un nimic fără sentimente, parcă aş fi fost o haină scumpă ce nu avea voie să se rupă, iar acum când totul apărea mai clar ca oricând el mă trăgea la răspundere...

-Ce am? l-am întrebat izbucnind în plâns... După tot ce mi-ai făcut aseară mă întrebi ce am?

-Asta era problema? Mi-a spus rânjind prosteşte. Nu ţi-a plăcut? mi-a spus prinzându-mi unul din sâni.

Am încercat să mă zbat, să îl împing de pe mine, dar nu am reuşit. M-a împins în perete şi a început să mă sărute strângându-mi în continuare sânul.

M-a ridicat pe perete prinzându-mi fesele... intrasem şi eu în jocul lui murdar... Îl sărutam aproape inconştientă lăsându-mă pradă atingerilor lui...

S-a oprit brusc şi mi-a dat drumul... O făcea din nou.. Nu pot să cred! Mă lăsa iar atunci când era cel mai bun moment să nu o facă. Ce sincronizare proastă.

-Mi-e foame! Ce mâncăm? Mi-a spus ţinându-se de pantaloni.

Nu înţelegeam dacă şi el vruia să o facă de ce se oprise?

-Sunt nişte cereale, dar nu am lapte. Îţi fac un ceai.. Am parcă şi nişte biscuiţi, gem... Trebuie doar să cibori după pâine.

L-am privit din dreptul dulapului îmbrăcându-se... Îl iubeam, îl iubeam cu adevărat chiar şi după tot ce îmi făcuse...

Când s-a ridicat de pe marginea patului, m-am îndreptat şi eu spre bucătărie. Am simţit mâna lui ce-mi mângâia fundul prin tricoul larg...

Am auzit uşa de la intrare închizându-se, apoi paşii lui grăbiţi pe scări.

S-a întors repede, poate prea repede. I-am pus pe masă ceaiul şi l-am lăsat să mănânce. Nu-mi era foame dar nu mă puteam oprii din al privii.

Când a terminat ceaiul i-am luat cana să i-o spăl. M-a apucat de la spate de bluză şi m-a tras spre el.

-Stai să las cana, i-am spus eu punându-o pe ghiuvetă.

Mi-a prins mijlocul şi m-a tras la el în braţe.

-Ce-ai zice să mă mut la tine?

M-a întrebat zâmbind. Eram uşor surprinsă de întrebare, adică deja se mutase fără să ceară voie...

Dacă tot deschisese subiectul mi-am luat inima în dinţi şi l-am întrebat:

-Şti... aseară... eu nu i-au pastile... e posibil să fi rămas însărcinată?

-Iubita... nu-ţi face griji de asta mă ocup eu! mi-a răspuns scoţând din buzunar vreo 5 prezervative şi punându-le pe masă. M-am aplecat şi l-am sărutat... Nu mă mai săturam de el, îl iubeam mult...