#29 Fighting with memories

11 1 2
                                    

Sunt liber să fiu cel mai bun, trăiesc.

Mona's p.o.v.》

După câteva minute care au părut o veşnicie, paşii care se auzeau dispăruseră în depărtare.

Mă ridic oarecum ușurată şi privesc împrejur. Nu era nimeni. Privesc spre doc şi inaintez până ajung la capătul ei. Eram față în față cu apa care sclipea şi se legăna în adierea uşoară a vântului.

Simt o prezență necunoscută în spatele meu dar mi-e frică să mă întorc.

-Mona... aud un glas şoptit.

Respir adânc şi privesc peste umăr. Aproape cad în apă văzându-l pe Nataniel cu mâinile înfundate în buzunare. Era tuns castron. Arăta ca un idiot.

-Ce naiba? Pleacă! țip încercând să mă apăr cu mâinile.

-Linişteşte-te, nu îți voi face nimic, zise el făcând câțiva paşi spre mine.

-Nu te apropia! Tun furioasă.

Nu-mi era frică. Simțeam ură. Tot răul pe care mi-l făcuse mie şi lui Bliss va rămâne pe veci gravat în sufletul meu.

-Aici ai fost tot timpul? În pădure? întreb apoi calmă, cu o voce care abea se auzi.
După câteva clipe în care privi în gol zise:

-Da.

La naiba! Unde e un telefon când ai nevoie urgentă? Poliția nu mai stă de mulți ani de pază la marginea pădurii, nu am nici o şansă să fug sau să țip.

-De-asta nu te-au găsit polițiştii.. şoptesc într-un final.

-Ştiam că mă vor căuta.

-Tu... Tu... Meritai să ajungi la răcoare dar ... Tu... Meriți să mori!!

Simt ceva în interiorul meu, dornic să ucidă. Nervii îmi dau halucinații, de aceea nu îmi amintesc când am sărit pe el.
Țipam.
Îi dădeam pumni.
Dar ştiu că merita mai mult.

-Nu mă face să scot cuțitul, nebuno! țipă Nate după ce reuşi să mă trântească la pământ.

Mă ridic în timp ce îl privesc pe Nate cum scoate un cuțit din buzunar pe care îl puse imediat înapoi. El pufni şi începu să râdă.

Acum mă simt şi mai nervoasă. De ce râdea ca prostul? Dăă, e nebun! Şi-a pierdut mințile complet, sau nici măcar nu le-a avut vreodată.
Oricum ar fi, trebuie să dispară.
Îmi încrucişez brațele la piept. Trec pe lângă el de parcă nici nu era acolo.

El mă prinde de talie şi mă trase mai aproape de el.

-Dă-mi drumul!! urlu zbătându-mă în ghearele sale.

-Acum e rândul meu să te ciufulesc!

Ce naiba?

Degeaba încerc să mă zbat. Nate mă strânge si mai tare de talie şi mă împinge cu toată puterea. Ştiam că nu voi ateriza în brațele nimănui fiindcă am simțit contactul fizic cu apa rece ca gheața.

Die, bitch, I hate you because I love you!

***

》Charlie's p.o.v.《

Mă dau mai în spate oripilat. Aici îşi petrece Shayna timpul?

-De ce nu ai venit să mă vizitezi? întrebă ea.

-Um.... de ce as face asta, oricum credeam că eşti în Europa...

-Ha, ha, îmi râde în față.
Am evadat. Cu prietenii mei.

Ok... să vă spun ce se întâmplă:
Shayna e... sora mea...De sânge adică.
Da.Pe bune.
Părinții mei au divorțat de când eram foarte mic. Pe tata nu l-am cunoscut niciodată. S-a mutat în Europa luând-o pe Shayna împreună cu el având cică dreptul sa pastreze un copil după divorț . A revenit acum 3 ani în America cu Shayna. Aveau de rezovat niste afaceri " în două săptămâni " dar au rămas 6 luni. De unde stiu? Pentru ca m-am întâlnit şi m-am îndrăgostit de Shayna. Am avut o relație frumoasa cu ea. Simteam ca iubesc cu adevarat. Ba chiar mi-am tatuat numele ei pe gat. Incepuse sa bea. Zicea ca tatăl ei nu o intelege. Am decis sa vorbesc eu cu tatal ei. Nu a mers prea bine si s-a ajuns ca mai apoi sa-mi zica ca e tatăl meu şi Shayna e sor-mea fir-ai dracu de viata. I-am urât pe toți si m-am refugiat în lumea mea. Fratele meu mai mare mi-a fost alături si m-a primit in gasca lui de prieteni. M-a ajutat să trec peste traumă şi nu a râs de mine. Parcă tot nu eram destul de fericit.  Dar când am văzut-o prima oara pe Mona...

-M-ai auzit ce-am zis? Țipă e la mine lipindu-mi o palmă peste obraz.

Flashback-ul dispare, trezindu-mă la cruda realitate. Iubirea mea de-o viață era chiar sora mea. Ce fraier am fost...

-Ce ai, femeie? Lasă-mă! Esti distrusă, nu vreau sa mai aud nimic de la tine. SAU DE EXISTENTA TA! strig nervos.

Shayna se clatină cu o mână in şold. Îi făcu un semn tipului musculos si super neatrăgător din spatele ei. Acesta rânji la mine într-un fel pervers care mă puse pe fugă. Musculosul strigă după mine dar fug fără să privesc înapoi . Numai miracol  pot numi ce s-a întâmplat după.

Hiii!
I'm back
Too late, ik...
But I'm here ready to make a happy ending with this story.
If you read this, never forget, you're AWESOME, LY❤

I hope you enjoy this chapter with all my mistakes.

❤ Forever young ❤Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum