Răul şi străinul

408 35 14
                                    

După mai multe ore de drum am văzut un hotel şi am oprit maşina, era târziu şi aveam nevoie de odihnă. Mi-a fost uşor să mă cazez cu toate că nu aveam bani şi era un hotel destul de luxos dar puterile mele sunt bune în astfel de momente şi nu numai. Am luat cheia ce mi-a îmânat-o tânărul de la recepție şi fără să îi dau nici cel mai mic interes sau măcar un mulțumesc am plecat spre camera mea. Ajunsă în camera 25 am aruncat geaca şi am mers direct în baie unde am dat drumul la cadă în baie. Mi-am dat hainele jos pe rând şi atunci când m-am privit în oglindă eram satisfăcută, ochii mei de un albastru intens au devenit imediat negri,un negru pătrunzător unde se putea citi doar întunericul. Am zâmbit mândră şi mi-am dat cu o mână prin par, imediat observând ceva în refexia oglinzii. Mi-am dus privirea spre încheietura mea şi atunci când am văzut "20" pe ea am rămas puțin perplesă, ce naiba era asta? După ce m-am încruntat puțin am dat mărunt din umeri şi m-am băgat în cadă, apa fierbinde acoprindu-mi corpul imediat.

Relaxând muşchii ce au fost destul de încordați ore la rând am închis ochii gândindu-mă la ceea ce sa întâmplat astăzi. Voiam răspunsuri dar lăsându-mi prieteni în spate nu le voi avea curând. Până atunci mă voi concentra pe ceea ce este important acel jurnal , poate acolo voi găsi lucruri ce mă vor ajuta.
După ce am ieşit din cadă mi-am pus un halat pe mine şi m-am aruncat în pat adormind imediat,lăsând pe ziua de mâine preocupările şi inchietudinile ce le aveam.

****

Bătăi insistente şi zgomotoase se auzeau în uşă lucru ce m-au făcut să mă trezesc. Imediat ce am deschis ochii razele soarelui mi-au pătruns şi imediat i-am închis la loc, dar acele bătăi ce atingeau uşa într-un mod agresiv m-au făcut să gem şi să îi deschid iar. Am aruncat pătura de pe mine şi m-am întreptat spre uşă cu paşi mici şi leneşi

"Şi tu cine ar trebui să fii?"mi-am ridicat o sprânceană în sus sib formă de întrebare atunci când am dechis uşa

"Hmm semeni leit cu ea, am venit să te ajut cu căutarea jurnalului" m-am încruntat puțin dar nu m-am putut abține în al privi pe interesantul străin ce se afla în fața mea. Un băiat bine făcut, înalt, cu părul şaten cu cârlionți ce îi stăteau la perfecție, şi cel mai important acei ochi, de un albastru intens şi perfect

"Şi tu cine ar trebui să fi?" Am zis mascherând privirea insistentă pe care o aveam

"Sunt Daniele, altceva?" Primul gând ce mi-a venit a fost mamă ce bunăciune şi acel zâmbet nu făcea decât să alimenteze ceea ce credeam

"Pai da... ceva de genul: cine naiba eşti tu defapt?" mi-am ridicat iar o sprânceană în sus şi aşteptam un răspuns bun că de nu zbura cât ai zice peşte

"Cum am zis sunt Daniele, sunt un vrăjitor, dar probabil ți-ai dat seama şi singură, atunci când puterile tale au pus stăpânire pe tine am fost trezit din somnul în care am dormit de când Elisabetta a murit, eu trebuie să te protejez, şi cel mai important să te ajut în legătură cu aia"  mi-am dus privirea spre încheietura mâinii când mi-a arătat cu degetul despre ce vorbea, am înghițit în sec şi mi-am dus iar privirea spre el fără să spun nimic  

"Da da ştiu.. nu îmi spune vrei să ştii ce înseamnă acel număr, după cum cred că ai văzut acel număr se schimbă, după calculele mele puterile negre au pus stăpânire pe tine ieri, văzând că ai numărul 19 pe încheietură, deci avem 19 zile să punem capăt blestemului"  am rămas fără aer, deci din acest motiv mă simt tot mai puternică, dar dacă nu este adevărat ceea ce zice, nici măcar nu îl cunosc  

"De unde ştiu că spui adevărul?"  am zis vag, probabil îmi va spune vreo minciună ca şi ceilalți, deci nu voi avea încredere în ceea ce îmi spune 

Ultima lacrimă /FinalizataUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum